Frustrari de alegator cu credit
Scris de Paul Barbu
Ieri am vazut o parte din alesii nostri la munca, fiind prezent in sedinta Comisiei de Industrii si Servicii care tocmai dezbatea Ordonanta 50/2010 (n.r. – ordonanta care tine de alinierea creditelor conform Directivei Europene 48). Dezamagirea pe care o aveam fata de “demnitarii” nostri s-a transformat in scarba. In loc sa propuna unele modificari in OUG 50, deputatii faceau glume cu “pixelul albastru”, sau vorbeau la telefon in timpul sedintei. Ce mi s-a parut cel mai grav a fost faptul ca o pare parte din ei nu stiau ce dezbat, asta trecand peste faptul ca prezenta la serviciu in Comisie era de maxim 60%. In fine, pana la urma din tot acel simulacru al muncii lor, a iesit ceva bun. Deputatii au avizat un amendament foarte important care-i ajuta pe cei care au credite in euro. Mai exact, cei care au luat imprumuturi in valuta si vor sa plateasca ratele o pot face nu la cursul de schimb al bancii, ci la cel al BNR-ului. Acum mai ramane de vazut daca aceasta, “nota” va trece si de Comisia pentru Buget, Finante si Banci.
Au semnat ca primarii
In acest razboi al creditelor sunt angrenate peste 4,5 milioane de persoane care au peste 8 milioane de credite. Multi dintre acestia chiar au clauze contractuale abuzive in actele de imprumuturi si acestea ar merita remediate. In schimb, nu pot trece cu vederea, discutand cu reprezentantii debitorilor care vor sa actioneze in instanta bancile, faptul ca nici unul din cei imprumutati nu se considera vinovat pentru ca a luat bani de la banca. Oamenii sunt atat de incuiati incat cred ca banca este de vina pentru ca ei au semnat ca primarii contractele de imprumut. Scuzele sunt aceleasi de fiecare data: ba n-au avut timp sa citeasca contractul, ca nu au stiut ce semneaza. Lipsa de cunostinte financiare la o persoana nu este vina bancii.
Calcul simplu
Nu inteleg cum, dupa ce au luat banii, acum se plang ca trebuie sa-i dea inapoi. Si sunt sigur ca majoritatea acestora si-au luat din credit plasme, aparate de aer conditionat, masini sau cea mai mare prostie posibila in perioada 2007-2008, apartamente. In acea vreme a fost marea explozie imobiliara, timp in care apartamentele sau orice fel de imobil avea un pret de 2-3 ori mai mare. La un simplu calcul, in 2006 un apartament de doua camere din Bucuresti costa intre 45.000- 60.000 euro. In 2008, acestea ajunsesera sa coste intre 70.000 si 110.000 euro. Eh, in aceasta perioada au fost oameni atat de inconstienti (ca sa nu folosesc alt termen mai dur) incat pentru un apartament de 110.000 euro (pretul umflat) si-au luat credite care la finalul rambursului (peste 30 de ani, in cele mai dese cazuri) insumeaza aproape 300.000 de euro. Deci pentru un apartament, care costa in medie 60.000 de euro, unii platesc 300.000 euro. Cum se pot numi astfel de persoane, pentru ca victime ale bancii eu nu le pot spune?
Comentarii (1)
“Cum se pot numi astfel de persoane, pentru ca victime ale bancii eu nu le pot spune?”
Prosti.