Papa trebuie sa-si educe preotii in stiinta pentru a fi credibili
Scris de Daniel Ionascu
Biserica Catolica a cerut la finele saptamanii trecute o “binecuvantare” din partea Stiintei, dupa ce o serie de cercetatori de top s-au reunit sub patronajul Vaticanului pentru a discuta avansul stiintific al secolului al 20-lea si compatibilitatea cu religia.
Oamenii de stiinta respectivi sunt de orientari religioase diferite dar fac parte din consiliul de sfetnici ai Bisericii Catolice numit Academia Pontificala de Stiinte.
Papa Bennedict XVI a spus ca Biserica “incurajeaza si beneficiaza” de pe urma cercetarii stiintifice. Bineinteles ca nu a putut scapa si o intepatura, cum ca oamenii nu trebuie sa creada stiinta drept un panaceu care sa ne raspunda celor mai adanci intrebari existentiale.
Cei 80 de fericiti au concluzionat ca stiinta moderna nu trebuie sa fie la cutite cu credintele religioase, in vreme ce o gramada din cei prezenti au dat cu religia de pereti din cauza inculturii.
De exemplu, astronomul si preotul Giuseppe Tanzella-Nitti a spus ca desi stiinta si religia nu au fost niciodata in conflict, exista “o imagine de conflict, adusa de evenimente specifice”. El a mai spus ca Biserica Catolica trebuie sa dea preotilor sai o mai buna educatie in stiinta. Numai asa preotii “vor putea vorbi despre Dumnezeu intr-un mod credibil pentru secolul al 21-lea”.
1992, anul reabilitarii lui Galileo Galilei
Fizicianul Charles Townes a povestit cum a descoperit el laserul acum 50
de ani. Dar acum el crede ca “papa Bennedict e mai putin responsabil” decat Ioan Paul al II-lea si “conservator religios”. Asta pentru ca academicienii discutau direct cu el, pe cand Bennedict nu face asta.
Drept exemplu, biologul Werner Arber a spus caabia dupa o serie de sesiuni ale plenarei, papa Ioan Paul al II-lea a declarat in 1992 ca a fost nedrepata condamnarea lui Galileo Galilei. A fost nevoie de cateva sute de ani…
Alti membri au spus ca Biserica pur si simplu nu vrea sa discute subiecte sensibile precum contraceptia.
Biologul-chimist Edward De Robertis de la UCLA a precizat ca a fost primit in academie numai dupa o discutie cu un coleg si cu un preot care a fost trimis de cardinalul din Los Angeles sa ii verifice moralitatea. Pe romaneste, nu calitatile stiintifice sunt singurul criteriu pentru a fi membru, papa acceptand sau respingand nominalizari pe baza “profilului moral”, desi nu se stie exact ce vrea sa insemne sintagma. Pe aceasta baza, Albert Einstein a fost respins de la a fi membru deoarece avea amanta…
Bubele catolicismului
Problemele bisericii sunt nenumarate, cum ar fi condamnarea lui Galileo Galilei pentru suportul acestuia asupra sistemului heliocentric al lui Nicolaus Copernic. Sau Giordano Bruno, ars pe rug pentru convingerea sa asupra infinitatii lumii si ca Soarele e doar una din multele stele. Catolicismul a mai “muscat o data din tarana” o data cu teoria evolutiei a lui Charles Darwin, interzicand cartile sale si trezindu-se abia dupa un secol in fata dovezilor pentru a o recunoaste ca valida. Bennedict insusi a vorbit despre “aroganta” oamenilor de stiinta iar un prieten apropiat, Arhiepiscopul de Viena, Christoph Schönborn, a creat o controversa in 2005 dupa ce a scris in New York Times un articol care sustinea ipoteza “designului inteligent”.
Academia are in randurile sale o serie de castigatori de Nobel, precum Francis Collins, seful Human Genome Project sau Martin Rees, eminent cosmolog si astrofizician, presedintele Royal Society din Marea Britanie.
Printre fostii membri marcanti se afla pionierul radio Guglielmo Marconi si unul din fondatorii mecanicii cuantice, Max Planck.
Macar de-ar asculta Biserica de ei …
Etichete: Biserica Catolica, extern, religie, stiinta, stiri, Vatican
