RENNE: Revista online

De ce mamiferele au evoluat la dimensiuni gigantice si apoi au scazut?

Scris de Daniel Ionascu

Dupa ce dominatia reptilelor gigantice a luat sfarsit la finele Cretacicului, acum 65 de milioane de ani, micutele mamifere au evoluat rapid si au stapanit Terra. Au ajuns rapid de dimensiuni apreciabile, aproape cat dinozaurii, dar apoi au devenit mici din nou. Ce s-a intamplat?

Paleontologii s-au intrebat deseori asta. Oamenii de stiinta stiau ca mamifere extrem de mari au evoluat in doar cateva milioane de ani dupa sfarsitul dinozaurilor. Biologul Patrick Stephens scrie ca “exista un istoric fosilier mult mai bogat pentru mamifere decat pentru multe alte grupuri”. Asta pentru ca, pe de o parte, dintii mamiferelor se conserva foarte bine. Iar marimea acestora e proportionala cu marimea corpului.
Dar cate animale au existat si de ce au evoluat a ramas un mister pana ce un grup de cercetatori din toata lumea a adunat toate aceste informatii despre mamiferele gigant intr-o baza de date.

N-au ajuns la maximul posibil din cauza climei

Ceea ce au descoperit ei e extraordinar: mamiferele gigant – crezute mult timp a fi rare – erau de fapt ceva comun pe fata planetei. Se pare ca au ocupat nisa lasata libera de dinozauri si au fost ajutate de faptul ca mediul le-a permis dezvoltarea. Si mai interesant este ca mamiferele nu au atins “limita superioara biomecanica”, adica ar fi putut creste si mai mari. Cel mai mare mamifer de uscat – Indricotherium, inrudit cu rinocerii, avea 30 de tone, pe cand cel mai mare dinozaur – Argentinosaurus – sarea deseori de 100 de tone bucata.

Singurele lucruri care a stopat mega-mamiferele sa evolueze mai mult au fost schimbarile climatice si resursele de mancare, potrivit studiului publicat in Science.

Tiparul care se repeta

Cercetatorii au descoperit un tipar consistent nu numai global dar si peste timp. Si chiar peste grupurile trofice sau genealogii, ca si peste animale cu diete diferite, descendenti sau stramosi diferiti.
Mamiferele au inceput sa evolueze spre gigantism rapid acum 65 de milioane de ani, ajungand la un varf in Oligocen (acum 34 de milioane de ani) in Eurasia si din nou in Miocen (acum 10 milioane de ani) in Eurasia si Africa.
“Avand atat de multe genealogii diferite evoluand independent catre marimi maxime similare sugereaza ca au fost roluri ecologice similare care au fost umplute de mamiferele giant pe intreg globul”, spune cercetatorul John Gittleman. “Consistenta tiparului implica puternic ca mediul in toate regiunile a raspuns catre aceleasi constrangeri ecologice”.
Temperatura globala si terenul disponibil pentru animale sunt doi factori ecologici care se corelaza cu evolutia spre corpuri mari, dar Gittleman avertizeaza sa nu le luam drept cauza si efect.
In fapt, clima se poate schimba in milioane de ani, ceea ce a dus la monstrii gigantici descoperiti ca fosile.

Oxigenul a condus la marimi apreciabile

Alte studii au condus la rezultate similare iar gigantismul a fost legat de cantitatea de oxigen din atmosfera si la intensitatea campului magnetic. Se stie ca nivelul oxigenului a variat enorm fata de nivelul actual de 21%. Paleontologii au putut constata ca niveluri mari ale oxigenului s-au gasit in Carbonifer, Permian si Jurasic. Or, in Carbonifer insectele au ajuns la dimensiuni imense (Meganeura) iar in Jurasic dinozaurii sauropozi au atins maximul lor de marime.
In laborator s-au putut crea insecte uriase si tot in medii bogate in oxigen.

Etichete: Argentinosaurus, evolutie, extern, fosile, Indricotherium, mamifere, mediu, oxigen, paleontologie, stiri, studiu, video