Prea multa liniste…
Scris de Bogdan Stanescu
Nationala de handbal a Romaniei a fost invinsa astazi de catre reprezentativa Germaniei la o diferenta pe care niciun conational de-al nostru nu si-ar fi putut imagina-o. Fie el presedintele FRH, Cristian Gatu, Mariana Tarca, Tadici (retineti acest nume, va fi reluat putin mai incolo) sau un simplu suporter roman, pentru care o victorie a nationalei noastre ar fi insemnat o scurta evaziune din necazurile sale cotidiene. Sincer sa fiu, am vrut sa scriu acest articol dupa meciul cu Norvegia, dar am sperat, desi ratiunea imi contrazicea simtirea, ca fetele noastre vor aduce o medalie in tara. In partida contra Norvegiei am vazut o diferenta mult mai mare decat cea aratata pe tabela. Iluzionandu-ne, am putea privi acel esec la un gol, mai ales cu cateva greseli ale arbitrilor in defavoarea Romaniei, ca pe o manifestare a ghinionului. Realitatea este insa cu totul alta. Romania a marcat, in acea disputa, un singur gol de pe extrema, prin Cristina Varzaru! Echipa noastra n-a fost capabila sa-si utilizeze pivotii, Ionela Galca fiind considerata cea mai buna din lume pe aceasta pozitie (!). Reusitele nationalei noastre au fost, intr-un procent covarsitor, rodul unor actiuni individuale ale interilor: Cristina Neagu si Carmen Amariei.
Romania nu a aratat ca o echipa la acest Mondial! A parut o selectionata de staruri ale lumii care joaca pentru prima oara impreuna. Nu, nu a fost vorba de acea secunda blestemata din partida contra Spaniei! Cu jucatoare precum Amariei, Neagu, Varzaru, Ionela Galca-Stanca sau portarul Paula Ungureanu (fara interventiile sale, rezultatele ar fi fost si mai dramatice!), ar trebui sa le invingi detasat pe iberice sau pe sud-coreence. A fost vorba de un joc anost, sau mai bine zis apatic, lipsit de comunicare intre jucatoare, un cumul de atacuri pozitionale fara substanta.
In meciul cu Norvegia, am avut ocazia sa-l ascult pe antrenorul Radu Voina vorbind cu elevele sale, in timpul unui time-out. Romania era condusa cu 4 goluri de Norvegia, dar tonul vocii sale nu anunta nicidecum situatia disperata in care ne aflam. Un Voina calm, rostind: „Haideti fetelor, ca se poate”. Ce diferenta intre abordarea sa si cuvintele-tunete pe care le-ar fi rostit Tadici in aceeasi situatie! Romania a incheiat Campionatul Mondial din China pe locul 8. In 2005, a devenit vicecampioana mondiala! La acest turneu, in tabara echipei noastre a fost, din pacate, prea multa liniste…
Etichete: Campionatul Mondial, handbal, nationala, opinii, Radu Voina, Romania, Tadici
Comentarii (1)
E clar ca nu ne-am prezentat la aceste mondiale cu o echipa, ci cu multe jucatoare valoaroase, luate individual. Nu-mi place antrenorul Voina, pare sa n-aiba nicio idee tactica. L-am urmarit de-a lungul meciurilor. Nu se agita, nu vorbeste cu elevele lui, nu le da indicatii. Chiar si in timpul time-out-urilor cel care dadea mai mereu indicatiile era secundul Vlad Caba pentru ca Voina sa incheie de fiecare data cu un indemn: “„Haideti fetelor, ca se poate!”. Nici selectia pe care a facut-o pentru acest turneu final nu mi-a placut. N-a reusit sa faca din nationala noastra o echipa, iar rezultatul sta drept dovada.
Castigul Romaniei dupa acest turneu se numeste Paula Ungureanu, in primul rand, si chiar Flori Stanciu. De asemenea, mi-a placut mult si extrema stanga Iulia Puscasu.
N-am inteles ce-a cautat in acest lot Melinda Geiger pe care a fost utilizata foarte putin in prima parte a grupelor pentru a fi inlocuita in partea a doua a competitie cu mult mai experimentata Mihaela Tivadar.
Nu stiu ce-au tot vazut antrenori de la lot la Narcisa Lecusanu (viitoare Voina) pentru a o chema la prima reprezentativa. Pe Radu Voina pot sa-l inteleg pentru ca a incercat sa fie un viitor socru simpatic, dar ca s-o bagi titular pe postul de centru meci de meci, mi se pare cam mult!
Pentru mine e clar: Voina trebuie schimbat si odata cu el si cateva jucatoare!