Ajutor! Jurnalist, caut un serviciu platit
Scris de Alex Sima
Anuntul din titlu nu este o realitate doar in Romania. Aceasta este o stare de fapt in toata lumea in momentul de fata, criza lovind puternic si mass-media. In Statele Unite, de exemplu, nu numai ca ziarele mari au inceput sa intreprinda concedieri masive, dar proaspetii absolventi nu isi mai pot gasi de lucru in domeniul pentru care s-au pregatit.
Se pune astfel problema alegerii parcursului urmatorilor ani. Si aici sunt doua tabere, una care propune varianta internshipului, a practicii in domeniu si dupa terminarea facultatii, cealalta fiind adepta muncii ca freelancer.
Internship VS Freelancer
Culmea e ca pana si salariile de criza la americani sunt colosale fata de cele de la noi. Eliza Thompson, cu o facultate de jurnalism proaspat terminata, castiga intr-un internship 12 dolari pe ora. La un program de 8 ore pe zi si la 20 de zile lucrate pe luna, asta ar insemna peste 5600 RON pe luna. Singurele ei atributii erau corectarea articolelor si verificarea faptelor. Ea spera ca aceasta slujba temporara o va ajuta sa isi gaseasca una de “jurnalist adevarat”. Sase luni mai tarziu, ea se afla tot in faza de internship, de data aceasta fara plata, pentru un ziar si o revista dedicata femeilor. Banii vin de la parinti si de la slujba part time intr-un magazin de imbracaminte.
Eliza nu e un caz singular, numai sase din zece detinatori de diplome in jurnalism fiind angajati full time la maxim opt luni dupa absolvire anul trecut, conform studiului “Grady Institute’s 2008 Annual Survey of Journalism and Mass Communication Graduates”. Iar anul acesta lucrurile stau si mai prost.
Chandra Turner, editor sef, compara internshipul cu intalnirile amoroase. “Cand ai un iubit, iti poti gasi mult mai usor un alt iubit. Cand ai o slujba e mult mai usor sa gasesti o alta. Te lovesti de anumiti oameni, ai contacte cu cei de la resurse umane, increderea ta e la un nivel ridicat”, spune ea, adaugand ca in cazul in care afla de un loc existent, primii pe care ii recomanda sunt cei care fac internship.
O alta strategie este sa lucrezi in regim de freelancer. Pamela Noel, director al sectiunii de cariere la Institutul pentru Jurnalism Arthur L. Carter de la New York University, crede ca aceasta este solutia potrivita. “Daca un absolvent al lunii mai ar veni la mine in iulie sa imi spuna ca se gandeste sa intre intr-un internship neplatit, probabil l-as sfatui sa mai astepte si sa caute in continuare. Cel de acum e un mediu de lucru dificil, poate unul dintre cele mai dure pe care le-am avut in media. Asta nu inseamna ca nu iti poti gasi de lucru. Posturi apar. Posturi reale, platite”, spune ea.
Pentru ca sa fii freelancer inseamna de fapt sa scrii, nu sa faci diverse sarcini si munca de birou. Noel considera ca aceasta e o cale eficienta pentru absolventi de a-si face contacte si de a obtine un loc de munca.
In momentul de fata, cele doua abordari au ajuns sa fie concurente, pentru ca angajatorii prefera sa nu ii mai plateasca pe freelanceri si sa dea sarcinile lor celor din internshipuri.
Jim O’Brien, cu o pozitie similara celei a Pamelei Noel, dar la Scoala de Jurnalism de la Northwestern University, crede ca, pe masura ce piata isi va reveni, internshipurile neplatite vor deveni iarasi apanajul celor care nu au diplome de studii superioare in domeniu.
Editorul revistei Bust, Emily Rems, nu e de acord. “Jurnalismul abunda de oameni care ar munci cu bucurie fara sa fie platiti. Poti gasi oricand oameni care sa faca gratuit ceva, doar pentru a-si pune piciorul in usa. Vor sa intre in industire prin orice mod. E mai bine sa lucrezi la o revista decat la o cafenea”, a concluzionat ea.
Pe plan local, anul acesta au fost dati afara sute de jurnalisti de la principalele ziare si reviste locale. Unele s-au desfiintat cu totul, altele planuiesc sa treaca din print in online. O parte au fost folosite pentru campania electorala, fara ca patronii sa se gandeasca de doua ori la soarta angajatilor, si acum incep sa fie vandute sau abandonate cu totul. Jurnalismul de print e in continuare o afacere al carui beneficiu e influenta, si nu se bazeaza pe profit.
Nu e de mirare ca profesionalismul lipseste in multe locuri, la nivelul celor angajati, sau la nivel de conducere. In multe locuri, desi absolventii unor facultati de profil isi cauta de lucru, se angajeaza oameni care nu au studii in domeniu. Si aproape nicaieri nu se ofera o pregatire profesionala permanenta, care sa ii tina la curent pe jurnalisti cu noile tendinte din domeniu.
Cainele de paza al democratiei a devenit o potaie plouata, iar cu ajutorul crizei si variilor interese, nu mai are mult pana ce hingherii ii vor lua pielea.
Etichete: bani, criza, extern, intern, jurnalism, locuri de munca, opinii
