Bucurestiul de azi si de ieri, prin ochii lui Adrian Majuru

Scris de

Ne-am

Buy cheap viagra soft

intalnit cu istoricul Adrian Majuru intr-o seara la “Povestiri de Calea Victoriei”. Dupa prezentare, am zabovit putin pe tema Bucurestiului, asa cum a fost si asa cum este el astazi.

Mihaela Stefan: Ce povesti mai spune Bucurestiul in ziua de astazi?

Alexandru Majuru: In afara de povestea orasului, in primul rand povestile sunt ale oamenilor, iar oamenii, din pacate nu mai vor sa-si spuna povestile, nici povestile care au fost dar nici sa marturiseasca povestile pe care si le doresc sa fie intr-un viitor apropiat, cat mai aproape de ei.

M.S.: Cum si-a castigat Bucurestiul renumele de Micul Paris si, mai ales, cum l-a pierdut?

A.M.: Foarte interesant, acest renume a fost dat de altii si cand spun asta ma refer la negustorii, comerciantii, investitorii, oamenii de cultura veniti din Balcani, pentru ca Bucurestiul secolului al XIX-lea arata foarte diferit de orasele lor de unde veneau: Atena, Belgrad, Istanbul, Sofia, Salonic, foarte aproape de Europa, se vorbea frantuzeste, meniurile hotelurilor erau ca la Paris sau ca la Milano, oamenii erau imbracati aidoma celor din protipendada oraselor amintite deja, si au numit Bucurestiul un Paris al Orientului, un Paris in miniatura, pentru ca semana, miezul lui urban incepea sa fie european, ceea ce nu se intampla in Balcani, iar pe de alta parte, Parisul era foarte indepartat pentru ei si prea costisitor pentru multi dintre ei. Bucurestiul le era mai la indemana. Iar renumele a disparut in momentul in care acest metisaj cultural, aceasta osmoza europeana a fost rupta dupa 1948.

M.S.: Cum ar trebui sa privim istoria Bucurestiului: ca rememorari nostalgice sau ca sursa de inspiratie?

A.M.: Trebuie sa fim foarte onesti cu noi pentru a nu repeta trecutul, sunt momente frumoase, trecutul, in general, estompeaza intamplarile neplacute, pastrandu-le pe cele frumoase, insa toata aceasta arheologie totusi trebuie facuta cu luciditate, trebuie asumata pentru ca prezentul este diferit iar viitorul ar trebui sa arate teribil de altfel fata de prezent si fata de trecut, dar nu poti valoriza daca nu explorezi trecutul asa cum a fost el, decupand partile care sunt inventate si infrumusetate de cele reale.

M.S.: Exista vreun primar in istoria Bucurestiului care ar putea fi dat drept exemplu edililor de astazi?

A.M.: Donescu si Dombrovschi, doi primari interbelici, care s-au implicat foarte mult in sistematizarea pusa in practica la sfarsitul perioadei interbelice.

M.S.: Capitala, centru urban, metropola? Cum poate fi definit mai bine Bucurestiul?

A.M.: Bucurestiul tinde sa devina o metropola si datorita exploziei demografice prin colonizare, dar si pe de alta parte tinde sa devina un factor regional urban pentru ca este un oras mai dinamic in continuare chiar si fata de unele capitale balcanice de pilda, chiar daca economic stam mai bine decat ele, chiar daca cultural si comportamental adesea se afla sub parametrii acestora.

M.S.: A existat intotdeauna un fel de opozitie intre Bucuresti – centru adminsitrativ, cultural – si provincie.

A.M.: In orice cultura exista aceasta opozitie.

M.S.: Exista alte orase din provicie care ar capta interesul mai mult decat Bucurestiul?

A.M.: Au fost candva: Iasi care a fost capitala Moldovei, sau Cluj a Transilvaniei, sediul Dietei, in perioada medievala si moderna. Romania are mai multi poli, vrand-nevrand acestia au supravietuit si este foarte bine ca totusi Romania poate avea si o alta optiune a unui centru atunci cand circumstantele o vor impune.

M.S.: Mai exista si paradoxul oamenilor din provincie care vor sa vina in tumultul bucurestean, iar bucurestenii viseaza la linistea provinciei.

A.M.: Nu este un paradox, se intampla ca in vasele comunicante si in circuitul sanguin: dupa o perioada de sevraj ai nevoie de liniste si invers.

M.S.: Prin ce locuri ati plimba un prieten din strainatate daca ar veni in vizita in Bucuresti?

A.M.: In primul rand as lua masa cu el si as discuta diverse lucruri.

M.S.: Unde?

A.M.: Oriunde, nu conteaza, orasul e la fel, nu trebuie sa decupezi ceva sau altfel, si apoi l-as intreba ce l-ar interesa, ce vrea. Multi vor sa vada un cartier muncitoresc.

M.S.: Cum ati caracteriza Bucurestiul in care traiti? Cum il simtiti ca fiind acum?

A.M.: Un oras care ne intreaba ce vrem de la el si ce vrem sa facem cu el, dar sigur nu-i pot oferi un raspuns.

M.S.: In ceea ce priveste traficul, Bucurestiul a devenit un oras sufocant. Vedeti o solutie la aceasta problema?

A.M.: Solutia pe care o practica acum cei care se ocupa de ameliorarea traficului, indiferent ce construiesc, aceasta solutie trebuia aplicata in urma cu 30 de ani, deci ei sunt intr-o cumplita defazare, ca regres.

M.S.: Ce carti ati recomanda celor care vor sa cunoasca istoria Bucurestiului?

A.M.: Cartile pe care le traiesti. Sa-si traiasca viata, sa vina aici sa o cunoasca, iar dintre carti, oricare este binevenita.

Sursa: RENNE
Sursa foto: Fundatia Calea Victoriei

Etichete: , , , , , ,

EscapeReality Escape Rooms

Comentarii (1)

 

  1. reds says:

    calcalavete

Lasa un comentariu

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.