height=”150″ />Om al cuvintelor, al ideilor si cartilor sale, Octavian Paler s-a expus prin scriitura, uneori cruda, dar pretutindeni sincera si adevarata. Azi nu ne ramane decat sa ne amintim ca Paler ar fi implinit 84 de ani. Sau implineste. E inca aici. Respira prin fiecare fila lasata in carti cu gandurile sale.
I-as spune “La Multi Ani!”, dar nu vreau sa cad in ridicol si cinism. Nascut pe 2 iulie 1926, in Lisa (atunci comuna in judetul Fagaras, acum judetul Brasov), Octavian Paler a fost o prada constienta a lecturii straine. Lasa temele pentru mai tarziu sau pentru niciodata ca sa se rasfete cu cartile lui Honore de Balzac, Flaubert sau pentru a afla “Secretul secretelor” regelui Solomon.
Uneori cruda in esenta, alteori ironie nevinovata, scriitura lui Paler iti place oricum. Iti da impresia ca stai de vorba cu el. Poate ca asta a si dorit, in fond. A pomenit in “Mitologii subiective” de dragoste. Dar a pomenit crud, cum ziceam. “Nu exista viata mai pustie decat una care n-a iubit nimic, stiind ca intr-o zi va pierde totul”. Sau ti s-ar parea ca ti se confeseaza, ca si-a gasit in cititori acei preoti care sa zica si altora pacatul scriitoricesc palerian. Sa spuna ca, de fapt, nu ii e frica de Dumnezeu, ci de absenta Lui.
Si parca tine sa-ti aminteasca tot timpul pentru ce traieste omul. “Daca nimic nu justifica moartea, viata are toate justificarile.” Sau poate ca a vorbit despre sine. Dar a vorbit fara teama de sinceritate. “Cartile se scriu in singuratate, insa impotriva ei.”
Omul timid, mai mult introvertit, Octavian Paler, sau Tavi pentru prieteni, a mers catre o destinatie precisa: cititorii sai. A fost Racul care s-a intors din drum cu un gand, cu o idee si cu o parte din el.
Va spun serios ca omul asta trebuie explorat. Intre copertele cartilor lui stau scrise vorbe profunde spuse in cuvinte simple. Avem Timp pentru toate, chiar si pentru rasfat intelectual. Nu-i asa, Domnilor?
Etichete: intern, Octavian Paler, opinii, scriitori
