Isarescu nu se lasa
Scris de Horea Mihaltan
Este pentru ieftinirea creditelor. Are insa o problema: piata, ca de obicei. In momentul de fata piata rade cu burta in sus de doleantele clovnului ramas fara armura. Bancile care au dat credite cu buletinul si care au pierderi uriase nedeclarate, vandute eventual altui imbecil, sunt surde.
Taxele aplicate la retragerea numerarului, chiar la scadenta, sunt dovezi vii in acest sens, desi explicatiile date se indreapta spre ordonanta de urgenta a guvernului. Oricum, bancherul nu mai lasa din ceea ce considera ca este a lui, adica totul daca se poate. Eu propun si sunt convins ca oamenii bancilor vor ciuli urechile la auzul ideii: o taxa pe respiratia efectuata in incinta fiecarei institutii financiare.
In pofida celor expuse, Isarescu pare sa nu fi inteles nimic din realitatea care il inconjoara. Dobanda crediteleor din Japonia si SUA, tari in care mai exista totusi o societate, sunt la nivele zero. Cu toate acestea, creditele bancare nu au nicio cautare, vointa bancilor de a le da fiind si ea la nivelul dobanzilor. Ce crede oare domnul Isarescu ca se va intampla in tara fara societate, fara guvern, fara justitie, fara infrastructura, etc. in cazul in care dobanzile vor scadea?
Poate va merge domnia sa mai ia un imprumut pentru potgoriile pe care le patroneaza. Un popor indatorat peste urechi, mai ales unul ca poporul roman, va mai lua eventual credite ca sa nu le mai platesca niciodata. Manevra nu va veni doar din cauza bolii numita hotie, de care stim bine ca sufera foarte multi romani, ci, pur si simplu, si din cauza faptului ca acestia nu vor mai avea de unde sa plateasca.
Isarescu viseaza asadar acum si va continua sa viseze si atunci cand deflatia ii va impinge eventual dobanzile exact acolo unde doreste sa le aiba.
Pana atunci insa hai sa traim jupuiti, mintiti, si umiliti bine! La o revolutie sa nu se gandesca nimeni! Vine Ponta si Antonescu, oameni care ii vor reangaja pe toti bugetarii, varsand peste ei mai apoi butoie de bani. De abia acum incep sa vad si eu chenarul roz pe care il vedea cititorul meu de pe blog.
Etichete: credite, intern, Mugur Isarescu, opinii