Santajul legumelor aproape ca a tinut
Scris de Daniel Ionascu
Daca va intrebati ce a determinat Rusia in luna ce abia s-a incheiat sa interzica importurile de legume si vin din Republica Moldova, iata ca avem si raspunsul: referendumul pentru alegerea presedintelui tarii prin vot direct.
Rusia a interzis pentru peste 100 de firme moldovenesti sa mai exporte fructe sau legume pe piata rusa, motivand ca acestea au nitrati. Doar 33 au au putut continua exporturile, relata presa de peste Prut in urma cu doua saptamani.
Lista celor care au sau nu au voie sa exporte in Rusia a fost decisa de Ministerul Agriculturii. Reprezentantii celor peste 100 de firme a caror productie se usuca in lazi au acuzat ca selectia s-a facut pe anumite interese. Trebuie sa adaugam ca firmele din Moldova exporta 70% din productie in Rusia, fiind aproape dependente de piata “marelui Urs”. Nu este prima oara cand Rusia incearca sa forteze mana Moldovei, in data de 12 august fiind interzise exporturile de vin din codrii lui Basarab sau de coniac.
Dupa embargoul total din 2006, loturi mari de vin au fost din nou blocate de rusi in vami dupa ce presedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul privind declararea zilei de 28 iunie drept “Zi a ocupatiei sovietice”. Moldova este in primii 10 exportatori mondiali de vin iar acesta aconteaza 13% din totalul exporturilor sale.
Miza: influentarea rezultatului referendumului din Moldova. Daca liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, Mihai Ghimpu – presedintele Parlamentului si presedinte interimar, Marian Lupu – candidatul AIE la presedentie, Vlad Filad – premierul Moldovei, Dorin Chirtoaca – primarul Chisinaului si Serafim Urechean, au sustinut referendumul, comunistii lui Vladimir Voronin au cerut populatiei sa-l boicoteze.
Cu toate acestea, Rusiei ii este pe cale sa ii iasa jocurile, asa cum i-au iesit si in cazul alegerilor prezidentiale din Ucraina.
Potrivit raportului preliminar doar 29,67% din moldoveni s-au prezentat la vot, circa 790.000 din care 188.000 din Chisinau, potrivit Jurnal.md, dar nu au fost procesate toate datele. Pentru a fi valabil, la referendum trebuie sa se prezinte cel putin 33% din votanti. Circa 89% din cei cei si-au exercitat dreptul sunt de acord cu alegerea presedintelui direct de catre popor. Hotnews.md da alte rezultate: prezenta 30,4% si 87,18% voturi pentru.
Mihai Ghimpu, presedintele interimar a declarat la Jurnal TV ca in cazul invalidarii referendumului, este obligat sa dizolve Parlamentul. Adica vor urma noi alegeri pentru fotoliile parlementare moldovene.
O analiza a Stratfor din 11 august anunta cu o zi inainte de interzicerea exporturilor de vin si coniac ca dupa restabilirea influentei in Ucraina, Moldova este noua tinta a Kremlinului, potrivit “CIA privat”.
Santaj energetic
Nu este prima oara cand Rusia incearca diverse santaje. In 2008, dupa invazia Georgiei, Rusia interzicea punerea de vagoane ale companiei de cai ferate RZD la dispozitia clientilor din Romania, Ucraina si Georgia care voiau sa cumpere carbune. In 2006, Transneft a oprit livrarile de titei catre Rafinaria Mazeikiu Nafta din Lituania, dupa ce aceasta fusese privatizata recent iar cumparatorul era grupul polonez PKN Orlen. Rafinaria era dorita si de grupurile ruse Rosneft si Lukoil. Livrarile nu s-au reluat niciodata. In februarie 2008, Lukoil a sistat livrarile catre Germania in urma unei dispute comerciale cu Sunimex.
Ucraina s-a confruntat de doua ori in ultimii ani cu reducerea furnizarii de gaze naturale din partea Gazprom ca urmare a disputelor cu Rusia privind pretul gazului importat, tarifele de tranzit si cuantumul datoriilor Naftogaz. Acum, dupa preluarea puterii de catre lideri pro-rusi, ucrainienii discuta cu rusii constituirea unei companii mixte Gazprom-Naftogaz, dupa ce discutiile privind fuziunea celor doi colosi au cazut.
Belarus s-a confruntat in iunie cu o oprirea pomparii de gaz iar la inceputul anului ameninta cu sistarea transportului de curent electric catre enclava rusa Kaliningrad dupa ce rusii oprisera furnizarea de petrol. Tatneft, al saselea producator de petrol rus, detinut de guvernul din Tatarstan, a suspendat livrarile catre rafinaria ucrainiana Ukrtatnafta dupa ce managementul pro-rus a fost izgonit cu ajutorul politiei in octombrie 2007. Rafinaria a primit prima oara petrol pe mare dupa doi ani de boicot, in octombrie 2009. Unitatea acopera 35% din consumul ucrainian. Tatneft are la activ o alta oprire a robinetului, in data de 9 iulie 2008, reducand volumele exportate catre Cehia dupa semnarea unui acord intre SUA si acest stat pentru amplasarea radarului pentru scutul balistic anti-racheta. In cazul in care Uniunea Europeana ar fi dispus sanctiuni, Rusia ceruse deja companiilor petroliere, inclusiv Lukoil – care e privata, sa fie gata sa sisteze pomparea de petrol.
“Bomba lemnului”
Anul trecut, Rusia a detonat si o “bomba a lemnului” impotriva Finlandei, amenintand ca tripleaza taxele privind lemnul din Siberia care este prelucrat in Finlanda. Oferta a fost facuta la schimb cu acceptarea de catre statul nordic a parcurgerii gazoductului Nord Stream prin apele sale teritoriale, ceea ce s-a si intamplat.
“Oferte de nerefuzat”
Astfel de afaceri energetice au fost puse si masa Serbiei si Turciei. Serbia a dat compania petroliera NIS catre Gazprom Neft la mai putin din valoarea sa de piata in schimbul nerecunoasterii de catre Rusia a independentei Kosovo. Concomitent a fost inscrisa in proiectul gazoductului South Stream. Turcia a fost de acord cu strabaterea teritoriului sau de catre oleoductul Samsun-Ceyhan. In plus, Rusia ar fi trebuit sa construiasca o centrala nucleara in acest stat prin consortiul alcatuit din constructorul Atomstroyexport, producatorul de energie Inter RAO UES, ambele din Rusia, si Park Teknik din Turcia, care erau dornice sa construiasca 4 reactoare nucleare cu o capacitate de 1200 MW. Dar Turcia s-a suparat pe lacomia Rusiei, care cerea un pret considerat prea mare pentru fiecare kWh de curent electric produs. De suparat s-a suparat si Bulgaria, care a anulat investitiile in oleoductul Burgas-Alexandropolis si centrala nucleara de la Belene (unde urma sa fie constructor tot Atomstroyexport) dar a acceptat realizarea gazoductului South Stream.
Etichete: Atomstroyexport, Bulgaria, Cehia, energie, extern, gazoduct, Gazprom, Gazprom Neft, Germania, Inter Rao UES, Lituania, LUkoil, Moldovagaz, Naftogaz, Nis, Nord Stream, oleoduct, PKN Orlen, Republica Moldova, Romania, Rosneft, Rusia, RZD, Serbia, South Stream, stiri, STRATFOR, Turcia, Ucraina, Uniunea Europeana
