Ce inseamna frica de Dumnezeu?
Scris de Simona Spiridon
“Cel mai vechi si mai puternic sentiment al omului este frica, iar cea mai veche si mai puternica frica este frica de necunoscut.” (H.P.Lovecraft)
Lovecraft vorbeste de o frica naturala, de inteles, valabila pentru toate vietuitoarele. Dar ce-o fi oare frica de Dumnezeu?
Inca de la varste fragede auzim aceasta expresie. In general este expusa ca o necesitate: Trebuie sa ai frica de Dumnezeu, daca vrei sa te mantuiesti, iar un om cu frica lui Dumnezeu este un om care duce o viata morala. Mai marii bisericii insa, o descriu ca pe ceva nobil, o calitate ce denota admiratie, respect, iubire de Dumnezeu:
“Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii (Proverbe 1:7)
Dar un copil de 8-9 ani, cand aude cuvantul “frica” are reactia absolut normala de neliniste, de preintampinare a unui potential pericol. De fiecare data cand face o boacana, uneori fara sa-si dea seama, pentru ca e doar un copil, se gandeste cu teama cum il va pedepsi Dumnezeu. In familiile puternic religioase, copiilor li se explica de mici, in detalii, cum arata iadul. Da, cu focul care arde vesnic, serpi si demoni de toate natiile. Sunt notiuni care ar putea avea efecte traumatizante asupra unui copil pentru tot restul vietii.
Imaginati-va ce s-o fi gandit Isaac, fiul lui Avraam cand a vazut ca tatal sau avea de gand sa il arda de viu, pentru ca asa i-a poruncit Dumnezeu? Nu mai intru in discutia legata de faptul ca Dumnezeu, care este atotstiitor ar fi trebuit sa fie constient de credinta lui Avraam, fara a fi nevoie sa i-o mai testeze in acest mod ingrozitor.
Iata cateva citate din Biblie referitoare la frica de Dumnezeu:
“Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de el” (Psalmi 25:14)
“Cum se indura un tata de copiii lui, asa se indura Domnul de cei ce se tem de el” (Psalmi 103:13)
“El a dat hrana celor ce se tem de el” (Psalmi 111:5)
“El implineste dorintele celor ce se tem de el, le aude strigatul si-i scapa” (Psalmi 145:19)
Pe de alta parte, citim din 1 Ioan 4:18
“In dragoste nu este frica; ci dragostea desavarsita izgoneste frica; pentru ca frica are cu ea pedeapsa; si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste.”
Sau Timotei 1:7
“Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica, ci de putere, de dragoste si de chibzuinta.”
Deci pana la urma frica asta e buna sau nu?
Scuza pe care o folosesc in mod regulat crestinii este interpretarea Bibliei. Practic Biblia este o acumulare de metafore, dintre care probabil una este frica de Dumnezeu. Totusi, cine citeste cu atentie, sesizeaza cu usurinta afirmatiile contradictorii de necontestat de care este invadata aceasta carte, in frunte cu porunca Sa nu ucizi! pe care Dumnezeu nu prea o respecta. Cateva exemple:
“Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie dat mortii, ca a grait de rau pe tatal sau si pe mama sa si sangele sau este asupra sa.” Lev 20:9
“Tot cel ce se impreuna cu dobitoc sa fie omorat.” Iesirea 22:19
“Pregatiti macelul feciorilor, din pricina faradelegilor parintilor lor, ca nu cumva sa se ridice si sa cucereasca pamantul si sa umple de ruine fata a tot pamantul.” Isaia 14:21
“Barbatul sau femeia, de vor chema morti sau de vor vraji, sa moara neaparat: cu pietre sa fie ucisi, ca sangele lor este asupra lor”. Levitic 20:27.
Sa inteleg ca Dumnezeu are voie sa incalce poruncile pe care le-a dat?
Multe pasaje, mai ales in Vechiul Testament vorbesc despre mania lui Dumnezeu si puterea lui de a pedepsi oamenii, atunci cand acestia pacatuiesc. Asta probabil ca sa le arate cine-i seful, sa se razbune si cel mai important, sa le induca frica.
In cartea Numeri 16 aflam despre momentul cand Core, Datan si Abiram s-au impotrivit deciziilor lui Moise si Aaron. Moise, cu intelepciunea lui nesfarsita, nu a intervenit deloc, ci l-a lasat pe Dumnezeu sa actioneze.
“A doua zi pamantul i-a inghitit pe ei, pe sotiile si copiii lor si toate averile pe care le detineau.”(v.31:32)
“Au fost ingropati de vii”(v.33) “Au pacatuit cu pretul vietii”(v.38)
Cred ca a trecut vremea cand spuneam ca “asa a vrut Dumnezeu”, pentru ca el e creatorul nostru si practic face ce crede el ca e mai bine cu noi. In cazul asta, Dumnezeu este lipsit de moralitate si fie nu vrea, fie nu distinge intre Bine si Rau. Ce-i drept, crime in numele Domnului se fac si astazi.
Crestinii considera ca in momentul in care esti patruns de sentimentul de frica de Dumnezeu, ai atins un nivel foarte ridicat al credintei. Intrebarea care inevitabil imi vine in minte este: nu era mai usor, mai natural sa se vorbeasca in aceste cazuri despre iubirea de Dumnezeu? Iar frica sa ramana frica? Daca cele doua cuvinte au sensuri apropiate in perspectiva crestina, de ce a fost totusi nevoie de un cuvant atat de nelinistitor cel putin, cum este frica, ca sa vorbim despre dragostea de Dumnezeu?
Un motiv ar putea fi pentru a atrage cat mai multi oameni spre religie. Atunci cand omului ii este frica, merge la Biserica, se roaga. Sentimentul respectiv il determina sa faca asta, pentru ca la inceputul credintei profunde, frica de Dumnezeu este de fapt frica de pedeapsa lui. Ai pacatuit, ti-e frica de ceea ce ti s-ar putea intampla, asa ca te indrepti spre Dumnezeu ca sa ceri iertare.
De asemenea, cand spui frica de Dumnezeu, ii recunosti suprematia, expresia in sine presupune o doza de umilinta, intelegi practic ca “trebuie” sa i te supui. Ambele variante manipuleaza cu usurinta un om si cu atat mai mult un copil.
Si uite-asa, religiile pamantului infloresc de bunastare si prosperitate.
Etichete: Avraam, Biblie, Biserica, credinta, crestinism, crime, dezbateri, frica de Dumnezeu, manipulare, Moise, moralitate, opinii, pacate, religie, Vechiul Testament
Comentarii (72)
Draga Simona, inteleg ca asta e opinia ta referitoare la ideea de Dumnezeu. Imi amintesc de o replica a lui Larry Flynt din filmul “Larry Flynt against the people”, care asemana opiniile cu ceva ce nu o sa reproduc aici, insa ideea e ca fiecare are cate una.
Abordarea subiectului mi se pare cam simplista. Cu siguranta mai sunt multe “aspecte” care ar trebui lamurite in ceea ce priveste Biserica, insa nu cred ca aceasta e o metoda care rezolva ceva.
Vorbesti de contradictiile din Biblie, probabil ca motiv pentru a o discredita, insa si textul tau are destul de multe.
Vorbesti de frica unui copil fata de Dumnezeu atunci cand face o boacana. Frica e un sentiment natural si pana la un punct tine de sentimentul de autoconservare. Consider ca am trai intr-o alta lume daca in toate casele, toti copiii ar auzi de frica fata de Dumnezeu si nu de corectiile parintilor. E greu de spus ce reprezentare de Dumnezeu are in minte un copil. Credeam ca un copil se sperie de bau-bau nu de Dumnezeu. In textul tau nu faci o delimitare prea clara intre cele doua concepte.
Tu compari metaforele cu lucrurile reale. Spui ca “Dumnezeu nu prea respecta porunca sa nu ucizi”. Mi se pare halucinant modul in care pui problema. Faci din nou o confuzi, ii confunzi pe unii reprezentanti ai unei religii cu Dumnezeu. Nu Dumnezeu ucide, ci oamenii care interpreteaza aiurea. Daca citezi “Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie dat mortii” hai sa ramanem in zona metaforelor si sa o luam ca atare. Cand vorbim de sentimentul de iubire sau de dragoste fata de Dumnezeu o facem “intr-un numit fel”. Cred ca si termenul de frica ar trebui privit in acelasi registru.
“Crestinii considera ca in momentul in care esti patruns de sentimentul de frica de Dumnezeu, ai atins un nivel foarte ridicat al credintei”. Care crestini? Ti-a marturisit tie cineva asta? Si daca raspunsul ar fi afirmativ cred ca e cam mult sa-i bagi pe toti in aceeasi oala. La fel ca si ideea ca “omul merge la Biserica numai atunci cand ii este frica”. Care om? Ala care striga pe toate drumurile ca merge la biserica nu cred ca merge din sentimentul de frica, iar un credincios adevarat o sa merga la biserica fara sa trambiteze lucrul asta.
Spui ca atunci cand vorbim de Dumnezeu termenii frica si iubire au sensuri apropiate si te intrebi “de ce a fost totusi nevoie de un cuvant atat de nelinistitor cel putin, cum este frica, ca sa vorbim despre dragostea de Dumnezeu?” Cine are nevoie de termenul frica pentru a putea vorbi de dragostea de Dumnezeu? Sunt niste concluzii care probabil te reprezinta, insa nu mai pune asta in gura tuturor crestinilor.
Consideri ca atunci “cand spui frica de Dumnezeu, ii recunosti suprematia, expresia in sine presupune o doza de umilinta, intelegi practic ca “trebuie” sa i te supui”. Cand spui frica de ziua de maine (ca tot suntem in criza) a cui suprematie o mai recunosti? “Trebuie” sa i te supui? Nu cred. Esti liber ca pasarea cerului sa nu crezi in nimic.
Care sunt prosperitatea si bunastarea in care abunda religiile pamantului? Sau te referi poate la unii reprezentanti ai acestora?
Si ca sa raspund la intrebarea articolului,o sa spun ca pentru mine frica de Dumnezeu inseamna frica de a uita ce inseamna sa iubesti si sa ierti.
Mda, am senzatia ca asta o sa fie iar unul dintre articolele unde toata lumea, mai ales partea crestina a lumii, se va simti indatorata sa comenteze. Si asta e bine, pt ca cineva tot se mai chinuie sa-si foloseasca creierul, aducand argumente in favoarea sau defavoarea articolului.
Din experienta, cand eram mica, mi-l imaginam pe dumnezeu ca pe un tatic plutitor printre norisori. Mi-era mai mult teama de parinti decat de iad. Ce-i drept, pot intelege circumstante in care parinti, ingrijorati pt mantuirea sufletului celui mic, ar alege sa-i vorbeasca de iad, ca alternativa la bau-bau. Mi se pare foarte posibila situatia asta, mai ales ca, in general, iadul e bau-bau-ul crestinilor de pretutindeni, e un soi de wake-up call de toate zilele si mai ales, de toate pacatele.
Si atunci, apare foarte posibila si situatia in care adulti, cred eu, mai putin inzestrati in partea imediat superioara gatului, merg la biserica dintr-un soi de obligatie “contractuala”. Adica pe principiul “mai platesc o lumanare, mi se mai iarta un pacat”, “mai stau la slujba duminica asta, Dumnezeu nu se supara si nu trimite pedepsele lui Moise peste mine si toata casa mea” etc. Ce-i drept, trebuie sa recunoastem ca natia asta de romani are un microb care se numeste “pune-te-binism” pe care il aducem in scena atunci cand ne raportam la o instanta superioara, fie ea si dumnezeu.
Si cred cu tarie ca expresia de “frica de Dumnezeu” chiar asta impune “SA I TE SUPUI”, exact asa! Iar asta e evident in Vechiul Testament unde, Dumnezeu, ca sa-i tina in frau pe evrei, le tot trimite cate-o molima, ceva, altfel copiau orice cult peste care dadeau, iar Dumnezeul Vechiului Testament, ca sa parafrazez, “este unul gelos”. Toate pedepsele alea, in care actiona fie Dumnezeu direct, fie prin legile sfintilor lui, erau facute pt a tine oamenii intr-o anumita randuiala. Frica asta de dumnezeu e doar o alta unealta in scopul asta, al supunerii. Nimic nu-i linisteste subit pe oameni ca o napasta iminenta, imediata.
Si bineinteles ca ai toata libertatea sa nu crezi in dumnezeu, sa nu-i respecti legile etc. Problema e ca o faci pe pielea ta si poti avea parte de tortura infinita. Si atunci…. intre a respecta regulile jocului si a suferi pret de o eternitate si ceva, oare nu toata lumea ar alege prima varianta? Rational vorbind, da. Si tot rational vorbind… ce soi de alegere mai e si asta? Pare mai degraba iluzia unei libertati. Si daca sunteti de acord ca exista un sentiment de autoconservare in noi toti, oare ala si frica de tortura, nu te-ar face sa gandesti ca, de fapt, nu ai decat o singura optiune?
Si uite-asa frica de dumnezeu aduce crestini in biserica, crestini care platesc liturghie, care doneaza la cutia milei, care pun bani la constructia si renovarea de biserici, care strang fonduri peste fonduri. Si nu e vorba despre reprezentanti ai bisericii. Sa fie clar, Biserca, in calitate de institutie, nu e saraca! Are prea multi enoriasi binevoitori ca fie asa.
Flame war… Religiile sunt mijloace de manipulare si control. Cam cum face presa în prezent. Daca presa si religiile manipuleaza… atunci… Vantu este… ??? Bleah.
P.S. Eu am scris post-ul anterior la 8,20 si e trecut pe site la 7,17.
Draga Anca,
Cu Larry Flynt n-ai reusit sa te faci inteleasa. Evident ca fiecare are o opinie. Ea capata insa valoare atunci cand o argumentezi.
Referitor la “abordarea simplista”, sa stii ca nu am intentionat sa fac o teza filosofica. Tema in sine e relativ simpla. Te-ai fi simtit mai bine daca umpleam articolul de neologisme?
De ce ti-e greu sa-ti imaginezi cum il vede un copil pe Dumnezeu? Nu ai fost copil? Eu nu am vorbit de “toate casele”, ci de acelea unde exista o indoctrinare acuta, pentru ca acolo lucrurile sunt grave. Intr-adevar frica este un sentiment natural, am spus-o. Cea nativa. Cu frica de Dumnezeu nu se naste nimeni, deci nu e naturala, ci indusa.
“Nu Dumnezeu ucide, ci oamenii care interpreteaza aiurea.” Sa-nteleg ca exista o interpretare corecta? Cine hotaraste asta si pe ce baza? Cum interpretezi tu cuvantul moarte, sa moara, sa fie dat mortii, sa fie omorat? Ce intelegi tu prin: “Au fost ingropati de vii”(v.33) “Au pacatuit cu pretul vietii”(v.38)
Legat de cum e vazuta frica de Dumnezeu de parintii duhovnicesti ai crestinismului, citatul “Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii” (Proverbe 1:7) nu-ti spune nimic? Citeste carti ale sfintilor, ale parintelui Cleopa daca ti-e simpatic si ai sa vezi cum e ridicata in toate slavile.
Intrebarea mea a fost foarte clara. De ce e nevoie de cuvantul frica? Nu ma reprezinta nici frica, nici dragostea de Dumnezeu, daca asta ti-e impresia, dar din ceea ce am citit, termenii merg mana in mana in conceptia crestinismului. Ideea era: ce cauta cuvantul frica acolo?
Comparatia ta cu frica zilei de maine nu prea isi are rolul aici. Tu daca pacatuiesti, nu simti nevoia sa mergi la biserica sa te ierte Dumnezeu? Nu ti-e frica de judecata lui? Nu incerci sa i te supui, ca sa nu-l superi? Crestinii asta fac, crede-ma.
Prosperitatea unei religii consta in cresterea numarului adeptilor ei si succesul actiunilor religioase. Daca mii de oameni prefera sa stea 3 zile la coada la pupat niste oase, in loc sa mearga la serviciu, nu este asta un triumf al religiei? Ridicol, ce-i drept, dar asta este. Crestinii nu s-au opus construirii Catedralei Mantuirii Neamului in vreme de criza. Banuiesc ca esti la curent cu sumele fabuloase de care vorbim. Despre reprezentanti, intr-un episod urmator 🙂
Lady V, intr-adevar oamenii s-au obisnuit sa puna in mainile lui Dumnezeu tot ce li se intampla. Au venit inundatiile, ca asa a vrut Domnul. Hai la Biserica sa ne rugam ca sa nu ne mai pedepseasca pentru pacatele noastre. La fel si cu suferinta vesnica de care multora le este teama si de aceea parcurg cu sfintenie toate randuielile bisericesti, unii chiar au intrat deja intr-un automatism de toata jena. Frica de Dumnezeu lucreaza in permanenta.
Obiectii personale la comentariul utilizatorului “Anca”:
“Cu siguranta mai sunt multe ‘aspecte’ care ar trebui lamurite in ceea ce priveste Biserica, insa nu cred ca aceasta e o metoda care rezolva ceva.” — La ce metoda te referi? Critica? Logica?
“Vorbesti de contradictiile din Biblie, probabil ca motiv pentru a o discredita, insa si textul tau are destul de multe.” — Irelevant. Eventualele contradictii din articol nu scuza contradictiile din biblie.
“Consider ca am trai intr-o alta lume daca in toate casele, toti copiii ar auzi de frica fata de Dumnezeu si nu de corectiile parintilor.” – Ce fel de lume? Mai buna? O lume plina de oameni speriati e o lume mai buna?
“E greu de spus ce reprezentare de Dumnezeu are in minte un copil. Credeam ca un copil se sperie de bau-bau nu de Dumnezeu. In textul tau nu faci o delimitare prea clara intre cele doua concepte.” — Irelevant. Ce treaba are “bau-bau” si dumnezeul biblic si de ce ar trebui ca articolul sa faca o deosebire intre cele doua concepte? Era vorba stric de dumnezeu, nu de bau-bau, zana maseluta, nici de mos craciun.
“Tu compari metaforele cu lucrurile reale. Spui ca ‘Dumnezeu nu prea respecta porunca sa nu ucizi’. Mi se pare halucinant modul in care pui problema. Faci din nou o confuzi, ii confunzi pe unii reprezentanti ai unei religii cu Dumnezeu. Nu Dumnezeu ucide, ci oamenii care interpreteaza aiurea.” — Nu nu, in biblie zice clar ca dumnezeu a facut acele crime la care se refera autoarea articolului, nu oamenii.
“Daca citezi ‘Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie dat mortii’ hai sa ramanem in zona metaforelor si sa o luam ca atare.” — Ah, alea erau metafore? Si aia cu potopul era metafora? Dar aia cu Isus mort si inviat, era si aia o metafora? Dar aia cu omoratul homosexualilor sau celor invinuiti de adulter? De la ce pagina la ce pagina e fapt istoric / trebuie luat ca atare si care bucati sunt metafore? Si cum distingi?
“Cand vorbim de sentimentul de iubire sau de dragoste fata de Dumnezeu o facem ‘intr-un numit fel’. Cred ca si termenul de frica ar trebui privit in acelasi registru.” — Dupa cum s-a spus, de ce frica si dragostea par sa aiba sensuri convergente in limbajul crestinilor? Ori e una, ori e alta. Folosind frica in loc de dragoste sau dragoste in loc de frica creaza confuzie si nimic mai mult. Nu poti sa indesi doua notiuni atat de diferite in acelasi registru.
“‘Crestinii considera ca in momentul in care esti patruns de sentimentul de frica de Dumnezeu, ai atins un nivel foarte ridicat al credintei’. Care crestini? Ti-a marturisit tie cineva asta? Si daca raspunsul ar fi afirmativ cred ca e cam mult sa-i bagi pe toti in aceeasi oala” — Chiar daca nu suntem toti crestini, cei mai multi din noi provin din familii crestine. Stim mentalitatea crestinului “de rand”. Traim printre ei si e evident ca asa gandesc. Exprimarea din articol e corecta, pentru ca este o generalizare bazata pe observatii realiste.
“Cine are nevoie de termenul frica pentru a putea vorbi de dragostea de Dumnezeu? Sunt niste concluzii care probabil te reprezinta, insa nu mai pune asta in gura tuturor crestinilor.” — Nu sunt doi crestini pe planeta asta care sa fie de acord 100% cu ideile celuilalt. De asta sunt zeci de secte si ramificatii ale bisericilor crestine. Insa nu e cu nimic gresit sa generalizam o idee ce apare foarte des in limbajul crestinului “de rand”.
“Consideri ca atunci ‘cand spui frica de Dumnezeu, ii recunosti suprematia, expresia in sine presupune o doza de umilinta, intelegi practic ca ‘trebuie’ sa i te supui’. Cand spui frica de ziua de maine (ca tot suntem in criza) a cui suprematie o mai recunosti? ‘Trebuie’ sa i te supui? Nu cred.” — Trebuie sa faci distinctie intre motivele care cauzeaza o frica si implicit de tipurile de frica pe care un om le poate experimenta. Daca ti-e frica te urci pe bloc, ai frica de inaltime – e usor irationala. Daca ti-e frica de un huligan care ia steroizi, are cicatrici si un lant in mana, aia e frica de a nu sfarsi in spital, invinetit, cu oasele rupte. E o frica foarte rationala, dar foarte asemanatoare cu cea pomenita anterior. Insa, daca ti-e frica de profesorul de geografie, asta nu e (exceptand exceptiile) frica ca ti-ai putea pierde viata sau ajunge ranit la spital. Este o frica total irationala fata de cineva care e rau cu tine, abuziv, santajist, discriminant.
“Care sunt prosperitatea si bunastarea in care abunda religiile pamantului? Sau te referi poate la unii reprezentanti ai acestora?” — Oooohoho, si inca ce prosperitate! Religiile prospera pentru ca se raspandesc foarte mult chiar si in zilele noastre. Clericimea prospera pentru ca nu plateste taxe si primesc bani de la credinciosi, din afaceri, pamanturi, imobiliare, de la guverne, etc. E chiar pont sa te faci popa, cu conditia sa nu te duci sa profesezi in cel mai sarac sat din tara.
“Si ca sa raspund la intrebarea articolului,o sa spun ca pentru mine frica de Dumnezeu inseamna frica de a uita ce inseamna sa iubesti si sa ierti.” — Trenul logicii a plecat de mult de gara, se pare ca l-ai pierdut.
@ Anca
Ma mira cum o dau credinciosii ca sunt metafore unele lucruri si cand te duci la ei cu metafore iti zic ca nici stiinta nu le-a demonstrat.
Uite aici o lista unde nu incape nicio indoiala din moment ce au fost crezute cuvant cu cuvant.
https://renne.ro/special/edenul-lipseste-desi-avem-coordonate-exacte/
Dupa care s-a dezvoltat stiinta si s-a observat cat de mari sunt tampeniile respective si pentru a se pastra religia intacta s-a zis ca sunt metafore.
Ai zis ca se confunda crimele lui Dumnezeu cu cele al reprezentantilor sai. In Geneza si Deuteronon chiar Dumnezeu face crime sau da ordine pentru crime. Ceea ce incalca principiul filozofic al liberului arbitru.
Ergo, contradictia se rezolva usor din faptul ca Dumnezeu nu exista.
@Simona
Ca sa raspund la intrebarea articolului, religiile au avut un rol structuralist inca din preistorie: explicau cum s-a nascut universul, de ce, ce trebuie sa facem si ce nu, cum se va sfarsi si altele. Religia explica universul si ne impiedica sa ne autodistrugem. Intre timp stiinta s-a dezvoltat si pentru nasterea universului avem astronomie, cosmologie si fizica cuantica, pentru ce sa facem si ce nu avem legi si etica, pentru confesiune avem psihiatru etc.
De aia nu mai este nevoie de frica in religii. Pentru ca noi, ca omenire, am depasit mental stadiul in care aveam nevoie de frica pentru a ne tine in viata. Nu frica de pedeapsa trebuie sa ne faca mai buni, ci dorinta de Bine, Frumos si Adevar.
De ce nu raspundeti si la intrebarea articolului voi, cei care ma contraziceti? Pareri pro si contra pot fi aduse la nesfarsit.
Andu, sa inteleg ca esti de acord 100% cu parerile autoarei. Sunt multe intrebari lasate si de ea in suspensie, da poate la voi functioneaza telepatia si de asta nu o intrebi.
Cum spune mai sus si Andu, biserica este o afacere. Este cea mai mare si cea mai veche corporatie. A scos un set de reguli intr-o societate nu foarte departe de statutul de turma, din punct de vedere intelectual. Un fel de cod penal primitiv. Cum altfel putea struni pornirile grotesti ale oamenilor, decat inducand frica? Frica de ceva ce nu poti cuprinde cu mintea si nu te poti ascunde. Frica de Bau-bau ce o are un copil are o alta forma, implica si speranta de a fi salvat de mama, tata, catelul, purcelul. Cea de dumnezeu in schimb este suprema si nu te mai scapa nimeni. Ai ajuns in situatia aia? Nasol. Foarte nasol. Asa ca uite icoana, tuguie-ti buzele cum poti tu de bine si saruta mecla aia astenica si zbanghie pictata de habotnici in post. Cere indurare, altfel fierbi in iad. Te trimite atotiubitorul pe plantatia de cornute bipede.
Asta-i frica de dumnezeu. Este momeala aruncata de crestini pentru a pescui enoriasi aka contribuabili aka clienti. Este un mare pont, cel de-a fi popa, cum s-a spus mai sus. Parohia costa de la 15.000 in sus de euro, cash, in functie de locatie, numar de clienti – pardon, enoriasi – gospodaria casei parohiale, etc. si poate ajunge la cateva zeci de mii bune.
In fine. Zaharelul inca merge si unii nu se pot descotorosi de el ca ii bate doamne-doamne. Ei sa fie fericiti, de mana cu prea-bucurosul patriarh.
Fii mai explicita, Anca. Ce anume am lasat in suspensie?
Andu si-a exprimat parerea cu privire la afirmatiile tale. Contra-argumenteaza daca ai cu ce. Nu veni cu ironii d-astea ieftine.
In primul rand as vrea sa ma adresez autoarei, chiar daca sunt foarte tentat sa ma iau de Anca, cea cu frica de Dumnezeu.
Frica de Dumnezeu, dupa parerea mea e ideea pe baza careia s-au construit majoritatea religiilor de succes, mai ales crestinismul si islamul. La fel cum atunci cand scrii niste legi, reguli, drepturi, nu te poti astepta sa le respecte cineva daca nu adaugi si pedepsele in cazul incalcarii lor.
In ceea ce priveste frica de Dumnezeu simtita de un copil – cred ca orice copil crescut intr-o familie crestina a simtit o teama reala atunci cand a auzit conceptul de Iad, diavol, pacat etc. Pe masura ce crestem, ne maturizam si nu mai credem in mos Craciun sau zana Maseluta, asta pentru ca cele doua exemple nu prezinta nici un risc. Cel de Sus insa nu ne iarta asa usor daca il parasim. De aceea sunt convins ca majoritatea crestinilor, chiar daca nu cred in adevaratul sens al cuvantului, prefera sa spuna ca cred, din “frica de Dumnezeu”. frica de pedepsele la care s-ar expune.
Nu mai functioneaza scuza cu metaforele din Biblie. Dumnezeu e “iubire”, “iertare”, “adevar”…adica un numar de termeni vagi, aflati in afara sferei realului, masurabilului, existentei. La fel, daca actiunile descrise in Biblie nu sunt decat niste metafore, mereu deschise interpretarilor, atunci ies din sfera adevarului istoric si in nic un caz nu le putem atribui unei entitati nedefinite.
Nu pot sa ma abtin sa nu comentez si propozitia memorabila de final a Ancai: “pentru mine frica de Dumnezeu inseamna frica de a uita ce inseamna sa iubesti si sa ierti”. De aici rezulta ca Dumnezeu = A uita ce inseamna sa iubesti si sa ierti. Ok, ca sa nu spui ca am luat prea mot-a-mot, chiar si daca ai spune ca Dumnezeu = iubire si iertare, ajungem la ce am zis mai sus. Oricum ai grija cum Il descrii, sa nu se supere.
Am uitat sa zic ceva. Anca, tu chiar pe Larry Flynt il iei ca exeplu de om? :)) Pe bune acum, puteai sa gasesti si tu un filosof mai crestin. Cine a fost si ce a reprezentat Larry Flynt nu prea te avantajeaza.
@ Anca
Am raspuns la intrebarea cu frica, dar se vede ca n-ai citit ce am scris.
Simona, nu despre neologisme era vorba atunci cand spuneam ca abordarea e simplista. Cu totii putem lua citate din Biblie, sa le interpretam intr-un anume fel si apoi sa le aducem drept argumente la nu stiu ce parere avem noi. Problema apare atunci cand fiecare isi da cu presupusul despre cele sfinte la o citire superficiala a unui text. Exemplul care-mi vine in minte e unul legat de Coran. Unii interpreteaza versete din el si ajung la concluzia ca facand atentate mor in numele lui Allah, care-i va duce intr-un loc unde curge lapte si miere. Ce se intampla insa cu restul oamenilor omorati in acele atentate, care n-au nici o vina? Evident ca interpretarea e aberanta. Nu Allah le spune asta, ci mintea lor bolnava ajunge la concluzia asta.
Mi se pare total aiurea cand unii au impresia ca stiu exact ce crede crestinul, ce reprezentari are un copil despre un anumit lucru…In mintea fiecaruia exista o interpretare diferita asupra aceluiasi lucru.
Cuvantul sa moara il iau la modul figurat in exemplele pe care mi le dai. E vorba de o moarte spirituala. Omul ce a pacatuit se indeparteaza de Dumnezeu, insa caindu-se el va fi iertat.
In articolul de inceput spui la modul peiorativ “Atunci cand omului ii este frica, merge la Biserica, se roaga”, dupa care ma intrebi indignata “Tu daca pacatuiesti, nu simti nevoia sa mergi la biserica sa te ierte Dumnezeu? Nu ti-e frica de judecata lui? Nu incerci sa i te supui, ca sa nu-l superi? Crestinii asta fac, crede-ma.” De unde stii tu? Esti crestina si simti asta? Ti-a marturisit cineva? Si eu pot clasifica argumentele tale ca fiind ieftine. Ma priveste ce simt eu cand pacatuiesc.
Repet, fiecare e liber sa aiba opinia lui, sa creada in ce vrea. Dar asta consider ca e un material de postat pe blogul personal si nu intr-o revista de stiri. Daca as fi vazut textul pe un blog nu as fi facut nici o discutie.
Am citit raspunsul tau Daniel Ionascu, si articolele pe care le-ai scris pe tema religioasa. Nu la tine ma refeream.
Anca, am sa-ti raspund in sens invers ca sa incep cu ce e mai important.
Nu stiu de cand citesti tu aceasta revista, dar te informez ca Renne contine atat stiri cat si articole de opinie, cazul de fata.
Eu nu am luat niste citate din Biblie si le-am interpretat cum am vrut eu. Nu mi-am dat “cu presupusul” despre “cele sfinte”, cum le numesti tu. Pentru ca deocamdata nu exista niciun argument valabil conform caruia Biblia este interpretabila. Cine ti-a spus tie ca moartea respectiva e o moarte spirituala? Cine decide acest lucru? Aveti un guru al crestinismului care detine adevarul absolut? Sau asa ai interpretat tu si ai ramas cu ideea asta? Dupa ce am citat din Biblie, mi-am spus parerea referitor la frica de Dumnezeu ca forma de manipulare folosita de religii asupra oamenilor. Am dreptul la concluzii, dupa ce vin cu argumente.
Daca simt eu asta? Eu nu lucrez cu sentimente aici, ci cu fapte. Vad multimea de crestini care merge la spovedanie, la impartasanie, la slujba, care se calca in picioare la pelerinaje si pupaciuni de moaste. Nu am pretentia ca stiu ce simte un crestin, dar judecand dupa fapte, lucrurile sunt clare. Sunt botezata crestineste, pentru ca nu mi-am putut exprima optiunea la nastere si am participat la destule slujbe, am ascultat zeci de predici si cunosc procedurile si regulile crestinismului. Pacatuiesti – ceri iertare. Cam asta e directia. Nu e nicio enigma aici, eu nu vorbesc de interpretari si nu interpretez nimic.
Tu, pentru ca il accepti pe acest Dumnezeu a carui existenta nu a fost dovedita, practic te supui unor reguli. Din carti, din spusele preotilor sau mai stiu eu ce surse care definesc crestinismul. Asta in speranta in care nu ai avut vreo revelatie, ca atunci deja intram in lumea basmelor.
Daca articolul ar fi purtat un alt nume ca “Frica la un antiteist?” poate ca cuprinsul lui ar fi avut ceva interesant pentru ca dat fiind autorul/autoarea care este antiteist(a) sa se poata baza pe ceva ce el insusi a simtit sau simte in ceea ce priveste frica. Insa ai de a face cu incercare moarta din fasa sau esuata din start pentru ca ii lipsesc premisele initiale: credinta in Dumnezeu Sfanta Treime si viata traita in comuniune cu Ea. In acest fel articolul in loc sa fie o explicatie este de fapt o diatriba impotiva unui aspect religios de mare profunzime si finete, si de aceea inaccesibil chiar unor oameni oarecum religiosi, bazata pe o insiruire de citate scoase din context si interpretate cu infatuarea omului lipsit de sentimentul acela al nedesavarsirii cunoasterii generale umane si personale al acelui “Stiu ca nu stiu nimic!”
Celor care cred ca preotia este mai banoasa decat multe alte meserii le recomand sa incerce sa mearga prin satele izolate si imbatranite si sa vada concret cat este de banoasa. Verificand desigur cat de darnici pot fi batranii sau enoriasii ce traiesc din ajutorul social si cat de mari averi acumuleaza acele biserici!
Misu says:
August 17, 2010 at 7:17 am
Flame war… Religiile sunt mijloace de manipulare si control. Cam cum face presa în prezent. Daca presa si religiile manipuleaza… atunci… Vantu este… ??? Bleah.
Afirmatii generice ca aceea de mai sus arata ce inseamna sa te joci cu jumatati de adevar. Adica faci ceea ce insinuezi ca fac altii: manipulezi si ajuti pe altii sa te controleze sau sa ii controleze pe cei ce vor lua drept adevar ce ai apus tu. Adevarul este ca religiozitatea poate fi manipulata. Asa cum poate fi manipulata foamea, nevoia de imbracaminte sau antiteismul. In ultima instanta omul poate fi manipulat. Deci nu e religia de vina! Iar ultima religie care poate fi invinuita de manipulare este religia crestina! Cand Intemeietorul moare rastignit pe nedrept si ii previne pe ucenici ca si ei vor putea sa primeasca acelasi tratament unde este manipularea? Manipularea presupunand obtinerea unor beneficii!
@1 binecunoscut troll:
Tati, uita-te la inventarul oricărei Biserici mai răsărite, gen Vaticanul, Biserica Ortodoxă Rusă, Greacă, Rromanes. Îs mai profitabile ca Fanny Mae în zilele lor cele mai bune. Dacă s-ar lista Vaticanul pe Bursă, n-ar ştii să meargă decât în sus. “Manipulare şi control”? Da. Tie a ce-ţi sună ceva gen “Crede şi nu cerceta” ??
1 binecunoscut troll, sa stii ca nu am fost nereligioasa din fasa. In copilarie am avut ceea ce numesc “frica de Dumnezeu”, deci nu vorbesc in necunostinta de cauza. Nu e ca si cum as fi venit din alta lume si imi spun parerea despre minunatiile care se intampla pe pamant. Frica aia mi-a venit din ceea ce am expus si in articol: povestile bunicii despre iad si “naturaletea” cu care cei din jurul meu respectau toate regulile bisericesti. Mai tarziu insa, unii dintre noi citim Biblia. Descoperim un Dumnezeu nemilos si razbunator, alaturi de o sumedenie de contradictii jenante. Intre timp, facem cunostinta si cu stiinta care vine cu explicatii concise, insotite de dovezi concludente. Trecem toate lucrurile astea frumos prin organul responsabil si facem alegerea magica.
Bine, dar traim intr-o comunitate. Muncim, respectam legi, platim taxe si pretindem un trai decent. Nu-l avem.
La liturghie, din cate stiu, preotii se roaga neincetat pentru conducatorii nostri, sa le dea domnul intelepciune. Nu te-ai intrebat niciodata de ce Dumnezeu nu ii lumineaza pe conducatorii din Romania? Suntem printre cele mai credincioase popoare, avem biserici si manastiri cata frunza si iarba si inca mai construim. Pana cand o sa mai spunem: “asa a vrut Dumnezeu”, dupa orice tragedie care se-ntampla in tara asta? Nu avem ce manca, dar sa ne rugam domnului ca poate ne arunca din ceruri o bucata de paine. Daca tot ii platim pe preafericitii astia, macar sa vedem si ceva rezultate, nu? Ca deocamdata rugaciunile alea nu prea au dat roade.
Evident ca tie ti s-ar fi parut mai interesant articolul daca premisa mea ar fi fost “credinta in Dumnezeu Sfanta Treime si viata traita in comuniune cu Ea”, pentru ca probabil as fi pus frica de Dumnezeu in lumina dragostei si respectului fata de el. Dar eu aici am pus cateva intrebari si am oferit raspunsul meu, bazandu-ma pe fapte. Raspunde-mi si vino cu propriile demostratii, nu pretinde ca detii adevarul. Referitor la expresia “eu stiu ca nu stiu nimic”, daca tu stii, pe ce te bazezi? Stiinta nu vine din povesti, revelatii, inchipuiri. Dar ne-am obisnuit sa spunem ca sunt lucruri de o mare “profunzime si finete”, inaccesibile noua bietilor muritori.
Legat de afacerea care se numeste religie, sa stii ca batranii de care spui ca traiesc din ajutorul social prefera sa dea jumatate din el tot la biserica, pentru ca trimisii lui Dumnezeu pe pamant nu tin nicio slujba pe gratis.
“credinta in Dumnezeu Sfanta Treime si viata traita in comuniune cu Ea”. Traducere: Credinta oarba intr-o entitate mitica dintr-o carticica de povesti si viata traita intr-o comoditate oferita de Stiinta , in acelasi timp respingand totusi meritele stiintei, si atribuindu-le fara nici un motiv lui mosh Gerila…sau Celui de Sus. Hail Satan! 😛
Da, Dumnezeu este atotstiutor si stia credinta lui Avraam, dar Domnul vrea sa vada faptele..a lasat din Avraam un model in Biblie pe care noi ar trebui sa il urmam( macar ca e Dumnezeu si nimeni nu are putere sa ii ceara socoteala ).
Daca Dumnezeu are voie sa incalce poruncile? :)) Sa intelegi ca El a dat oamenilor poruncile, nu au fost pt EL! Si sa te mai intreb ceva: Cine Il da in judecata pe Dumnezeu? 😐 Sau cine are putere sa stea in picioare in fata Lui?
Crime in Numele Domnului? 😐 Pai a zis Domnul ca in Imparatia Tatalui Meu veti intra prin multe necazuri, Aici e Puterea dragostei si fricii de Domnul…sa ramai langa Domnul, chiar si cu pretul vietii tale!
Iubirea si Frica: Daca Il iubesti pe Dumnezeu din toata inima, automat ai frica de Domnul(insa nu si de oameni sau altceva), si invers!
Copiii trebuie educati in mustrarea si invataturile Domnului!
Domnul nu te duce in rai sau nu te trimite in iad pe baza religiei tale, El nu se uita la religie deloc…e zero pt El, pt ca Domnul se uita direct in inima ta :X
Multumesc daca am fost de ajutor, Gbu! 🙂
Ai auzit vreodata de “briciul lui Occam”?
Zice asa: e adevarata ipoteza care necesita cele mai putine ipoteze suplimentare.
In ce ai spus mai sus ai teoretizat ceva despre cum ar fi Dumnezeu pentru a justifica niste scrieri din Biblie. Practic, te scarpini pe dupa cap.
Filosofic, Dumnezeu nici nu avea nevoie sa il testeze pe Avraam (a incalcat liberul arbitru) si nici nu trebuia sa ni-l dea ca exemplu (insemnand ca Binele nu este Absolut).
Da aici nu vorbim filosofic, vorbim biblic…filosofia a fost inventata de om, dar Biblia a fost inspirata de Dumnezeu! Daca incepem sa o luam filosofic, apoi stiintific si nu mai stiu ce, nu ajungem niciunde si stii dc? oamenii care au inventat filosofia si stiinta, vor sa descopere lumii ca sunt mai presus de Dumnezeu! adevarat, au fost oameni intelepti, dar o intelepciune lumeasca! Zice Biblia: “Dumnezeu cunoaste gandurile celor intelepti; stie ca sunt desarte!”
Asa ca trebuie sa vorbim biblic, sa nu ajungem sa avem legatura cu lumea! :-h
Exact, vorbim biblic. Nu stiu de unde ai tu impresia ca Biblia a fost inspirata de Dumnezeu. Doar asa ca pretind unii? Ca daca ar fi nu ar exista atatea tampenii in ea, pana si oamenii secolului nostru pot scrie o carte mai coerenta.
Uite aici o lista cu ce e demonstrat fals in Biblie:
https://renne.ro/special/iisus-este-somer/
Si alta aici:
https://renne.ro/special/edenul-lipseste-desi-avem-coordonate-exacte/
Normal ca filosofia si stiinta distrug Biblia, dar nu pentru ca sunt creatiile lui Satan ci pentru ca Biblia e o carte scrisa tot de oameni.
Ai erori de logica, rationamentele circulare sunt egal cu zero.
Cum de a incalcat liberul arbitru? interactiunea D-zeu om ti se pare o incalcare a liberului arbitru? nu neg ca filosofia si religia ar fi stiinte(daca ai sa te uiti in Biblie pe care stiu ca nu pui mare pret sunt inspirate si mestesugurile) dar hai sa-ti spun ceva orice filosofie are tendinta (prin argumentare din pacate in defavoarea religiei ca institutie condusa de oameni dar oameni supusi greselii si nici acolo nu stii pana unde este greseala si necesitatea evolutiei binelui) deci revenind are tendinta monstruoasa de a ucide celelalte filosofii si stiu asta pentru ca am ajutat un masterand sa-si scrie lucrarea. iar stiinta e oarecum asemenea filosofiei(priveste mecanica clasica si mecanica relativista) asa ca scuze dar gresesti lamentabil…
nu ca ar fi rau ca stiinta sau filosofia sa distruga biblia, acest lucru e constructiv pentru marirea puterii de argumentare caci si Zenon parca al Greciei antice interzicea evitarea unei argumentari sub pedeapsa cu inchisoarea. si citeste de exemplu Istoria Susanei din biblie(cea ortodoxa) in care se arata inteligenta si elocventa demna de greci. si mai citeste si tu despre Arsenie Boca de ex. care a disparut de la canal ca sa se duca la inmormantarea mamei sale, minune atestata de securitate si daca iese atata fum tu nu te intrebi macar daca nu e si foc? patenteaza dom’ne inventia fum fara foc
Hamann, vad ca esti foarte senin si sigur pe ceea ce spui, dar te bazezi doar pe o carte plina de ambiguitati si contradictii scrisa de oameni, demult (nu inteleg de ce crezi ca a fost inspirata de Dumnezeu). Daca Dumnezeul de care vorbesti poate face tot ce vrea si noi nu avem putere sa-i cerem socoteala, cum mai distingem Binele de Rau? Daca ucizi in numele Domnului e bine sau rau? Sa-nteleg ca porunca aia sufera exceptii?
“Cine Il da in judecata pe Dumnezeu? Sau cine are putere sa stea in picioare in fata Lui?” Aici seamana mai mult cu propaganda pro-dictatoriala, poate la fel spuneau si camarazii lui Pol Pot despre el. 🙂 As avea multe intrebari sa-i pun lui Dumnezeu…daca l-as vedea!
Catalin, ce inseamna necesitatea evolutiei binelui? De ce crestinilor le-a trebuit cativa zeci de ani sa-si dea seama ca televizorul nu e ochiul diavolului? Si exemplele pot continua. Binele e ceva concret, nu este termen dinamic. Ca religia incearca din rasputeri sa interzica, sa opreasca progresul stiintei care in final ar putea-o ruina, asta e altceva.
Povesti cu preoti care se teleporteaza ca in Star Trek am auzit nenumarate. Si cu fantome, ingeri si demoni. Te sfatuiesc sa faci o ancheta asupra unui zvon de la origine pana in ultimul stadiu. Sa vezi de curiozitate cum functioneaza telefonul fara fir.
@ Catalin
Da, interactiunea Dumnezeu-om incalca liberul arbitru. Interactiunea ta cu un musuroi de furnici nu schimba destinul unor furnici? Normal ca o filosofie coerenta distruge alta. Gandeste-te ca nici macar la nivel teoretic nu sunt puse cap la cap contradictiile despre cum ar trebui sa fie/este Dumnezeu, d-apai in practica.
In plus, presupunand ca la nivel teoretic ajungem la un numitor comun ca Dumnezeu ar exista, asta n-ar demonstra valabilitatea Dumnezeului crestin, cum au unii impresia ca e si nu e. Nu pot avea dreptate in acelasi timp si crestinii si musulmanii si hindusii si sikhsii etc. Ca atare rationamentul cade.
Nu inteleg la ce te ajuta povestea Susanei sau a altora. Crezi ca da vreo greutate daca adunam mai multe povesti? Exemple de “minuni” exista si in alte religii, cauta de exemplu pe Goagal “Mana Fatimei” sau povestea lui Zarathustra. Ergo, la fel, argumentul cade.
Nicio problema, stiinta le va explica pe toate. De mii de ani zeii/Dumnezeii au fost vazuti in diverse locuri care mai tarziu s-au dovedit fenomene naturale (eclipse, traznete, vulcani etc) si zeii s-au tot retras in alte unghere ascunse. Acum Hawking a explicat frumos si cum e cu crearea Universului prin sine insusi, deci nu mai e mare mister nici acolo.
Marea problema a religiilor e ce sa faca cu descoperirile deja facute, nu cu cele ce vor urma.
Altfel nu vad de ce si tu si cei ca tine tac malc in fata listelor prezentate cu greseli din Biblie, Coran si altele.
frica de Dumnezeu este ceea ce tu nu ai! daca tot vrei o definitie.
dar bine ca ai dragoste de satana! Ca vad ca ai un site de cacat, exact pe placul lui. Subiecte sexuale, paane, de discreditare a lui Dumnezeu!
Oricum sufletul tau este sigur gol si nu ai nici o morala! Dar stii ce te va durea! cand fetidoara aia a ta se va schimonosi si te vei vedea intr-o zi cum arati intr-o mocirla din iad! In fond frumusetea si placewrile proprii conteaza pentru tine! Dar ce vezi este o iluzie!!!
Iar cei prostiti sunteti VOI! Eu imi doresc sa vina clipa cand ne vom separa de voi iar lumea va trai in armonie si cu bun simt!
Ma intreb unde a disparut nesfarsita bunatate crestineasca.
Mesajul tau debordeaza de ura. Stii ce ma gandeam? Cei mai sadici criminali din istorie in final isi lasa victimele sa moara. Dar nu si Dumnezeu. El le lasa sa sufere in iad pentru eternitate. Cata generozitate, nu? 🙂
=)) Amuzante aberatiile biblice, si coranu este stupid…de talmud nici nu mai trebuie sa imi dau cu parerea, cea mai infecta carte (infecta-termen prea finut).
Frumoasa conceptia celor care au suflet, spirit…plin de frica si iubire =)).
Frica de Dumnezeu, pe parcursul vietii unui credincios, se transforma in Iubirea de Dumnezeu asemeni sentimentelor traite de eroul din 1984 de George Orwell: “Dar gata, totul este bine acum, lupta s-a sfarsit. A castigat batalia cu el insusi, il iubeste pe Fratele cel Mare”
In timp ce citeam romanul 1984 speram ca eroul principal sa distruga sistemul (intr-un fel sau altul/ total sau prin partile esentiale). Din pacate, la sfirsit, Frica lui Winston Smith (eroul din roman) s-a transformat in Iubirea de Big Brother: http://www.youtube.com/watch?v=rV3jgYHvTmk&feature=related
Exact asa-i si cu “Frica de Dumnezeu”
Poti:
– fi umilit,
– calcat in picioare,
– sa fi fraierit prin platirea unor servicii/taxe fictive (inclusiv si cand mori platesti sa ti se spuna ca esti un PACATOS imputit ce nu inspiri decat dispret ETERN,
– sa ti se dea “liberul arbitru” dar daca nu esti lingau de CURte esti trimis negresit in Iad ca asa ai ales tu (nimeni nu te-a obligat sa NU fi lingau de CURte – faci ce vrei ca doar ti s-a dat liberul arbitru!!!),
– si cel ma grav!!!!: sa te umilesti intelectual pe tine insuti (vezi numai interminabilele aberatii biblice in care NICI TU nu crezi)
DAR… tie CREDINCIOSULE NU-ti PASA!!! TU ai ajuns in ULTIMUL stadiul de: IUBIRE DE DUMNEZEU 🙁
De ce ar trebui să ne fie frcă de așa zisul DUMNEZEU la câte secte sau format ne plăcăndule munca ,barba este un exemplu de puturoșenie lene preoții fug de muncă k dracul de tămâioasă
cine are relațiile de suflet cu lumea lui dumnezeu de ce âl ascultă Dumnezeu pe Didiță Neculai nycu iași de când iera copilaș Fiecare popor cu limba sa a âncurcat numele .Cercetați viața și legăturile Domnului Didiță Neculai nycu iași cu lumea universului și o să aflați adevărul adevărat.Astăzi se zice că ar fi sămbătă,poate că ieri a fost sămbătă,dacă nu sar fi scris ân calendare ,cum am deosebi sâmbăta de celelalte zile.
Mamă tată…viața noastră,eu altă femeie nu am iubit până la urmă Crăciunul și paștele nu s-a âmplinit niciodată ,totul a fost ficțiune scurt metraj pe-lat ân care operatorul TV s-a mănjit pe oki pe haine imitând când pe unul când pe altul cu nume false.Filmul nașterii mele a fost făcut după un scenariu ne scris.Ân locul nostru alții au făcut filme (roma-romi italia roman-romani neamț-românia)O altă femaie s-a ântrukipat ân pielea ta și ân locul meu.Regizorii au pus pe altul să joace acest rol cumplit din imaginația altora și a vecinilor.Cărarea de traverse de stejar pentru calea ferată.Nimeni din lumea lui dumnezeu (D-ZEU) I rod=este rod referitor la pomi) nu vroia să se nască ân locul meu.Blestemat fie a ce-l care a acceptat să mă ânlocuiască ân filme teatre și ân viață cu nume false.
Didita taica, pune comprese pe frunte cu musetel ca poate trece.
să-ți fie frică atunci când ai făcut ceva rău este normal. Iar noi, oameni nu doar că facem ceva rău din când în când, dar suntem corupți în natura noastră. Chiar și mândria omului care crede că are dreptul la viața lui, este un gând rău. De unde are acest drept? Cu ce autoritate pretinde omul dreptul la viață? Este omul stăpânul vieții?
Să nu-ți fie frică de Stăpânul vieții, știind că ai greșit în fața Lui, este o NEBUNIE.
În al doilea rând, crima, în opinia lui Dumnezeu este doar atunci când iei o viață nevinovată. Pedeapsa cu moartea pentru răufăcători, auto-apărarea, etc, nu sunt considerate crime.
Să ai tupeul să-l judeci pe SINGURUL care este DREPT în Universul ăsta, este iarăși o NEBUNIE.
Cu respect deosebit
Si, cum ar zice neamtul, “pe ce te bazezi”?
1- Presupui din start ca exista Dumnezeu, fara sa demonstrezi o iota.
2- Presupui din start ca nu suntem stapani pe viata proprie. Astept sa vad cum ai explica asta in justitie, mai ales la crimele tuturor descreieratilor ce omoara in numele lui Dumnezeu.
3- Spui ca doar unele crime sunt crime, respectiv cele asupra nevinovatilor. Cine iti da tie puterea sa stabilesti cu drept de viata si de moarte pentru altii? De ce unele crime sunt mai putin crime decat altele ? Mai ales ca nu esti tu cel care judeca si nu ai nici liber arbitru, dupa cum tot tu ai zis?
4- De ce e o nebunie sa judeci conceptul de frica de Dumnezeu sau insasi ideea de Dumnezeu? S-a demonstrat ceva fara dubii si de tagada in privinta asta ? O nebunie era si forma rotunda a Pamantului si invartitul in jurul Soarelui si tot oamenii Domnului erau cei care au gresit presupunand ceva eronat…
5- De ce suntem corpupti din natura noastra? Ce te face sa spui asta? Exista Bine si Rau absolute in Univers? Unde? Le-a demonstrat cineva existenta? Chiar crezi ca acum 6 mii de ani un sarpe vorbitor a ispitit primii oameni de pe planeta, dintre care unul era creat din lut iar altul din coasta celuilalt? Iar pe urma au fost pusi heruvimi cu sabii de foc la poarta Edenului pentru ca oamenii sa nu afle calea inapoi? Ude e poarta cu heruvimi? A gasit-o cineva?
“Iar noi, oameni nu doar că facem ceva rău din când în când, dar suntem corupți în natura noastră.”
Voi sunteti doar niste pacatosi inca inainte de a va naste! Asta spune religia Voastra despre Voi (nu eu!). Paradoxal, Voi aveti un orgasm instant si prelungit cand vi se spune/repeta ca sunteti niste pacatosi imputiti…
Florin, daca spui ca nu ai drept nici macar asupra propriei vieti, cine ii da dreptul unui om sa pedepseasca cu moartea pe raufacatori? Adica asupra vietii lor avem drept? De la cine? Trimite din cand in cand Dumnezeu cate o lista cu cei care trebuie ucisi sau cum se procedeaza?
Pentru Daniel
1. Înainte de a-L cunoaște pe Dumnezeu presupuneam că El există, acum cred și știu că El există.
“Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este descoperit în ei(oameni); căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
Căci însușirile Lui nevăzute, puterea Lui veșnică și Dumnezeirea Lui se văd lămurit de la crearea lumii, fiind înțelese
prin lucrurile făcute de El, așa încât nu se pot dezvinovăți;” Romani 1:19-20
Conștiința umană și creația lui Dumnzeu(natura) mărturisesc despre existența lui Dumnezeu, dar numai prin încredere în Biblie
Îl poți cunoaște personal pe Dumnezeu. Întâlnirea personală cu Dumnezeu este scopul vieții pe pământ.
“Și EL a făcut fiecare națiune dintr-un singur sânge(Adam), ca să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat vremuri
hotărâte și a pus granițe locuinței lor, CA EI SĂ CAUTE PE DUMNEZEU și, bâjbăind, să-L găsească, măcar că nu este departe
de fiecare din noi” Faptele Apostolilor 17:26-27
2. Nu presupun ci știu că nu sunt stăpânul vieții mele, îmi accept limitele umane. Înțeleg că sunt unii oameni mai puternici decât
alții, unii mai curajoși sau mai inteligenți decât alții, dar nu cred că vreun-ul își poate auto-susține viața.Nu cred că vreun
om poate demonstra că este în controlul clipei următoare. Justiția omenească nu este ce ar trebui să fie nici pe departe, e numai
corupție. Iar religia este o umbrelă protectoare pentru diavol si slujitorii lui.
3. Nu eu judec ci Dumnezeu. Eu nu fac decât să transmit mesajul Lui. El are dreptul de viață și de moarte asupra tuturor
oamenilor și, indiferent dacă oamenilor le place sau nu, va veni o zi în care vor da socoteala. Conceptul acesta îl irită
la culme pe omul arogant și care se crede stăpân pe viața sa. De aceea adoptă tot felul de teorii, gen evoluționismul, care
să-l scutească de orice resposabilitate față de un Creator.
“Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, și umblă pe căile inimii tale și plăcute ochilor
tăi; dar să știi că pentru toate acestea Dumnezeu te va chema la judecată.” Eclesiatul 11:9
4. Este o nebunie să judeci ceeace nu cunoști.
“Nebunul zice în inima lui: Nu există Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urâte;…” Psalmi 14:1
Pentru că nu mai este frică de Dumnezeu se întâmplă astăzi în lume tot felul de nenorociri. Omul zice că a evoluat pe
toate planurile, dar se apropie grăbit de apogeul degradării umane.Tot ce atinge, distruge.
Problema este că Dumnezeu te iubește. El nu vrea să te sperie ci să te atragă. A făcut tot ce trebuia pentru asta:
S-a dat pe Sine Însuși pentru tine. El nu dorește moartea păcătosului ci întoarcerea sa cu pocăință. El are o îndelungă
răbdare care, însă, îi face pe unii să glumească pe seama Lui.
“Nu vă înșelați: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va și secera.” Galateni 6:7
Din această cauză zic că este un gest necugetat să ridici degetul în fața lui Dumnezeu. Au mai încercat și alții
Și nu au câștigat. Vor mai încerca și unii dar nu vrei să fi printre ei. Daniel 4 și 5, Psalmul 2
Iar despre anumiți reprezentanți ai unor culte religioase ( catolicii în discuția noastră) nu spune că sunt “oamenii
Domnului”.Dar dacă ești interesat să știi că vei găsi în Biblie date exacte pe care știința le-a descoperit mult mai
târziu. De exemplu că pământul este rotund.
“El stă deasupra CERCULUI pământului și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui…” Isaia 40:22 cu 700 îCr.
5. Odată cu neascultarea sa de Dumnezeu, omul a devenit corupt. Înclinația lui naturală este spre rău. Ne chinuim să educăm
copiii de mici. Toată lumea îi învață să fie cuminți, să asculte, să nu mintă, să fie politicoși, etc. Totuși nu trebuie
nimeni să-i învețe să facă vreun rău, vreo prostie, asta știu ei singuri, s-au născut cu această “abilitate”.
Da cred din toată inima în valori absolute, altfel viața nu ar merita trăită.Relativitatea este o altă teorie a omului
înțelept care vrea să-L scoată pe Dumnezeu din viața sa.(Eu cred că portocala e portocalie, dar tu zici că-i albastră, nici nu
nu contează de fapt, amândoi avem dreptate. Important este să ne simțim noi bine.)
Dar poate mai presus de orice valoare absolută, cred în Adevărul absolut care S-a întrupat în persoana lui Isus.
“Eu sunt Adevărul, Calea și Viața…” Ioan 14:6
Biblia este adevărată chiar dacă nu se potrivește cu capacitatea ta de percepție. Chiar crezi că poți să-ți imaginezi ce s-a
întâmplat pe pământ acum 6 mii de ani? Chiar crezi că poți reflecta obiectiv și să înțelegi codițiile vieții și relațiile
dintre specii de acum 6 mii de ani? Probabil ăsta a fost motivul pentru care teoria evoluție a fost primită așa de bine de
oameni; era inventată de o minte umană. Crezi că poți să-ți imaginezi cum era un șarpe acum 6 mii de ani și cum comunicau
Adam și Eva cu lumea animală?
Știi care a fost provocarea diavolului pentru om, acum 6 mii de ani?
“dar Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu(adică proprii voștri
dumnezei sau stăpâni)…” Genesa 3:5
Poarta cu heruvimi nu a găsit-o nimeni pentru că asta a fost și intenția lui Dumnezeu. Dar asta nu înseamnă că nu există.
În cartea Apocalipsa ni se spune că în viitor când Dumnezeu va face Ceruri noi și un Pământ nou, va deschide din nou accesul
credincioșilor la Pomul Vieții.
Dumnezeu te iubește și-ți dă șansa să fi acolo. Încrede-te în El.
1- De unde STII ca exista? Din niste citate intr-o carte? Au si musulmanii si hindusii si budistii asa ceva. Inseamna ca au dreptate la fel ca si tine.
2- Inteleg ca oamenii au limite naturale dar tu confunzi intamplarea cu faptul ca nu esti stapan pe propriile decizii.
3- Nu stii nimic din ce judeca Dumnezeu nici daca ai sti ca Dumnezeu exista. Si asta pentru ca ar fi o interventie directa asupra liberului arbitru.
4- De ce e o nebunie sa judeci ce nu cunosti? Tu cunosti biologia si evolutionismul ca sa zici ca nu-s adevarate? Cunosti cosmologia Universului? Un judecator cand condamna un criminal crezi ca-l cunoaste? Plus ca nu judeca nimeni necunoscutul, ba chiar cunoscutul: in cazul nostru religiile si ideile lor stupide exprimate de-a lungul vremii…
5- Care “neascultare” de Dumnezeu? Ce judeca Dumnezeu? Te bazezi pe pe o premiza nedemonstrata: ca El exista si ca tu-i stii gandurile. Mai e mult pana acolo… Nu mai “vorbi vorbe” asa mari fara sa aduci si niste dovezi. Pe vorbe toata lumea se pricepe, mai greu e cu doveditul… Ce e pentru unul bine pentru altul e rau, asa ca nu exista valori absolute in Univers. De exemplu, cum primii crestini au intercalat pasaje in operele lui Flavius Josephus si Tacitus pentru a “demonstra” ca Iisus a existat. E de bine asta?
Da, pot sa-mi imaginez cum arata un sarpe acum 6 mii de ani. Ba mai mult, STIU cum arata un sarpe si in Cretacic, acum 65 de milioane de ani. Pentru ca ma bazez pe dovezi stiintifice, studii, fosile, ceas molecular, genetica, pe cand tu ai doar niste citate goale si nedemonstrate dintr-o carte cu serpi vorbitori si oameni creati din lut.
Legat de descoperirile adevarate din Biblie: nu mi-ai raspuns, s-a gasit poarta cu heruvimi? Forta unui om sta in pleata sa? A descoperit cineva care e stana de piatra ce a fost sotia lui Lot care se uita inapoi la Sodoma si Gomora arzand? A sunat ingerul din trompeta si au cazut zidurile ierihonului?
Mai cerceteaza…
Dragă Daniel este adevărat că nu sunt un om de ştiinţă şi nici nu sunt vreo persoană prea inteligentă, dar, DA cred din toată inima că Biblia este mesajul lui Dumnezeu pentru oameni.Eu nu mă bazez pe un discurs elevat sau pe puterea argumentelor plauzibile ci pe această Carte.
Biblia nu este însă doar o carte ci este Cartea. Este unică, cea mai longevivă şi cea mai tipărită carte de mulţi ani încoace. Biblia are 40 de scriitori umani şi o durată de scriere de 1600 de ani. Cei mai mulţi dintre oamenii aceştia nu s-au întâlnit în timpul vieţii, au trăit în conjuncturi foarte diferite, au avut meserii diferite, personalităţi diferite şi totuşi cele 66 de cărţi pe care le-au scris ei sunt un tot unitar, o singură carte, un singur subiect principal, o singură cale, o singură direcţie. De ce? Pentru că Biblia are un singur Autor, Singurul Dumnezeu viu şi adevărat, care a insuflat acestor oameni exact mesajul Său. Sunt multe cărţi religioase cu autori umani dar niciuna nu se compară nici pe departe cu Biblia, fie chiar şi numai din punct de vedere al obiectivităţii ei.
În final vreau să-ţi mărturisesc un lucru uimitor despre Biblie. Ea nu este o carte obişnuită, ci este o carte vie, care m-a făcut un om nou şi mi-a schimbat în mod radical viaţa. Şi asta nu spun numai eu ci şi cei ce m-au cunoscut înainte, inclusiv părinţii mei şi prietenii mei dintre care niciunul nu avea vreo legătură cu religia sau cu pocăinţa. Eu L-am cunoscut pe Dumnezeu la 21 de ani prin încrederea în Cuvântul Său(Biblia) şi încă, această carte continuă să-mi descopere lucruri noi. Este o Carte inepuizabilă pentru cei ce cred, dar o carte ferecată pentru înţelepţii lumii acesteia. Este o Carte vie. Nu trebuie să fi deştept ca s-o înţelegi, ci doar să ai o inimă şi o minte deschisă, fără prejudecăţi, ca un copilaș. Paradoxal chiar și niște copii pot înțelege mesajul ei în timp ce pentru mulți oameni MARI este doar o carte goală, un nonsens. Biblia este o Carte vie, ea nu se descoperă duşmanilor ei. Ea nu are scopul să-ţi răspundă la toate întrebările şi suspiciunile tale, ea nu este menită să-ţi satisfacă aşteptările tale, ci ea îţi spune ADEVĂRUL. Este alegerea ta dacă crezi sau nu.
Dar hai să ne imaginăm ceva : să presupunem că Biblia nu este adevărată în totalitate, ce ai de pierdut dacă te încrezi în ea? O să ai o viaţă mai calmă, mai liniştită, mai fără stres, fără alcool, droguri, tutun, fără violenţă, scandaluri, divorţuri, copii pe drumuri sau omorâţi prin avorturi, trăind ca să-i faci fericiţi pe alţii, ca te dăruieşti celor din jurul tău, etc. Dar dacă Biblia este adevărată în totalitate atunci ai pierdut TOTUL, ai ratat chiar scopul vieţii pe pământ şi în plus vei regreta o veşnicie întreagă. Sigur nu vrei asta. Reconsideră-ţi te rog poziţia.
Dumnezeu te iubeşte şi încă te mai aşteaptă, chiar dacă tu i te opui. Te rog fierbinte împacă-te cu Dumnezeu.
E bine ca incerci sa fii mai bun, dar sa stii ca altii fac asta si fara sa creada in fiinte supranaturale. (“Good without God”)
Ce spui tu acolo e o adaptare a Pariului lui Pascal. Hai s-auzi si varianta alternativa: “Daca ateii au dreptate, atunci nu pierd nimic, dar daca credinciosii au dreptate, atunci ajung in iad deoarece sunt ipocriti”…
E bine insa ca ai recunoscut ca n-ai dovezi. E un inceput.
Nu, nu am recunoscut deloc că n-am dovezi, dar văd că îmi pui cuvinte în gură. Se pare că nu numai religia este manipulatoare dar și știința.
Eu nu am nimic împotriva faptelor exacte, ba chiar îmi plac foarte mult. Eu cred că omul a făcut foarte multe descoperiri științifice, mai ales în ultimul secol, de foarte mare ajutor, dar problema apare atunci când sțiința se crede la cârma universului pe care doar încet, încet începe să-l descopere. Nu cred că toți oamenii de știință împărtășesc filozofia ta despre Dumnezeu și de aceea nu vreau să vorbesc despre toți, dar ceilalți (ca tine) totuși și ei cred într-un Dumnezeu, doar că-i spun: mama natură; și ca să filozofăm mai departe, de dragul argumentelor, aș putea să-i găsesc un rol și lui Isus în această religie, aș putea zice că-i știința însăși care descoperă totul despre Dumnezeu (mama natură).
Referitor la listele cu contradicții și falsuri biblice, argumentele sunt distractive într-adevăr, interesante, dar în nici un caz credibile. De exemplu, spuneai într-un articol, despre contradicția dintre conceptul teist și numele Elohim (dumnezeirea) folosit foarte mult în Genesa. Ei na, hai nu-i nici o contradicție, nu-mi vine să cred că n-ai auzit că Biblia prezintă un Dumnezeu triunic, pe care numele Elohim Îl reprezintă foarte bine. Dar Elohim nu este singurul nume al lui Dumnezeu, deci nu mai induceți în eroare.
Acum te rog insistent recitește-mi comentariul precedent și vezi că ți-am adus dovezi. Argumentul meu era destul de simplu, mi-e greu să cred că nu l-ai înțeles. Deci am dovezi, mai mult decât pure teorii, dacă tu le ignori sau nu le accepți e OK, după cum nici eu nu ți-le accept pe ale tale, dar nu zice că am recunoscut că n-am dovezi. Sau încercai să mă provoci cumva? A descoperit știința cumva
când a apărut omul viclean?
Cu mult respect.
“Dragă Daniel este adevărat că nu sunt un om de ştiinţă şi nici nu sunt vreo persoană prea inteligentă, dar, DA cred din toată inima că Biblia este mesajul lui Dumnezeu pentru oameni.Eu nu mă bazez pe un discurs elevat sau pe puterea argumentelor plauzibile ci pe această Carte.”
Ai recunoscut ca n-ai dovezi, dupa aia in postarea urmatoare ai zis ca nu :)))
Tipic
Ai zis ca nu te bazezi pe un discurs elevat? Ai zis. Ai zis ca nu te bazezi pe puterea argumentelor plauzibile? Ai zis.
Tu ai zis doar ca crezi pentru ca credinta are efecte bune. In primul rand religia are si efecte dezastruoase si daca l epunem in balanta s-ar putea sa ai surprize. Apoi, crestinismul nu e singura cu efecte bune.
Eu ti-am adus argumente ca si alte sisteme ideologice au efecte bune, inclusiv cele atee (“Good without God”). In schimb, tu n-ai zis o iota despre crimele religiei, ca atare argumentul tau cade…
In al doilea rand sa crezi ceva fara argumente e ca si cum as zice eu ca sunt zeu. Dovedeste-mi ca nu sunt :)))
Uite aici niste liste cu lucruri aiurea spuse in Biblia cea sfanta:
https://renne.ro/special/evolutionism-vs-creationism-stiinta-vs-non-sens/234
https://renne.ro/special/cinci-dileme-creationiste/
https://renne.ro/special/iisus-este-somer/234
Sau sa luam exemplul uneia dintre relicvele cele mai sfinte ale Bisericii: Sulita Destinului.
http://en.wikipedia.org/wiki/Holy_Lance
Sau poti vedea despre cate obiecte s-a pretins ca sunt Sf Graal:
http://en.wikipedia.org/wiki/Holy_Grail
OK, să recapitulăm ce am zis.
Am zis că n-am dovezi de acelaş tip cu ale tale(om de ştiinţă şi nici nu sunt vreo persoană prea inteligentă. Eu nu mă bazez pe un discurs elevat sau pe puterea argumentelor plauzibile, adică demonstrate ştiinţific). Cred că eşti de acord că nu tot ce e demonstrat ştiinţific este neapărat adevărat. Au existat cazuri în care ştiinţa a revenit asupra veridicităţii descoperirilor ei după o vreme.
Dar am zis că toată credinţa mea se bazează pe o carte, Biblia, pe care o numesc Cartea pentru că e unică. Apoi ţi-am adus câteva dovezi despre inspiraţia divină a acestei Cărţi, iar în finalul argumentaţiei mele umile ţi-am spus că am cea mai mare dovadă că această Carte este ceea ce pretinde că este şi anume viaţa nouă pe care mi-a dăruit-o credinţa în acestă Carte, schimbare certificată de toţi cei ce m-au cunoscut înainte.
Ţi-am explicat apoi de ce Biblia este o carte ce se închide în faţa celor care sunt nesinceri atunci când o citesc şi o carte uşor de înţeles pentru cei ce au inima deschisă precum pruncii.
Faptul că ştiinţa nu poate să-şi explice tot ce afirmă Biblia(gen cum putea să existe apă pe terra înainte de stele) asta nu înseamnă că nu este adevărat. Îmi amintesc că acum câteva secole era scos în evidenţă de către atei, un pasaj din Apocalipsa în care se spune că cei doi martori ai lui Dumnezeu vor fi omorâţi în Ierusalim şi toată lumea va vedea trupurile lor moarte. La vremea acea, fără posibilitatea transmisiunilor prin satelit era imposibil de imaginat aşa ceva.
Apoi văd că nu mai aminteşti nimic despre clarificarea pe care ţi-am adus-o cu privire la unul din numele lui Dumnezeu în ebraică, Elohim, care este un plural da, dar nu înseamnă dumnezei, ci arată una din caracteristicile lui Dumnezeu, triunitatea. Dacă ai înţeles-o pe asta atunci ar fi corect să-ţi retragi acuzaţia specifică din acel articol şi să recunoşti că a fost o greşală.
Indiferent câte acuzaţii discreditorii i se vor mai aduce Bibliei de către înţelepţii necredincioşi ai lumii acesteia, totuşi ea rămâne o carte vie, cea mai tipărită şi cea mai citită în fiecare an pe tot pământul. Biblia nu are nevoie de mine sau de alt credincios ca s-o apere, căci ea se poate apăra singură şi a dovedit asta de-a lungul veacurilor. Ba mai mult Dumnezeu are şi simţul umorului. Voltaire zicea spre sfârşitul vieţii sale că la 100 ani după moartea sa creştinismul va dispărea ca religie şi ce s-a întâmpla? Cam la 100 de ani după moartea marelui Voltaire o societate biblică a intrat în posesia casei sale şi a transformat-o în depozit de Biblii şi literatură creştină, loc de unde se distribuiau în toată lumea Biblii.
Sfântul graal şi lancea sfântă nu mă interesează. Nu cred în sacramente sau în obiecte sfinte, nici măcar în religie ci doar în Biblie.
Cu respect
http://rodiagnusdei.wordpress.com/2011/03/18/louie-giglio-indescribable-tour-how-great-is-our-god-subtitrare-in-limba-romana-ce-mare-e-dumnezeul-nostru-prezentare-a-universului-si-galaxiilor/
Florin, am pierdut 41:04 de minute din viata mea pretioasa urmartindu-ti linkul cu Louie Giglio.
Individul, Louie Giglio, s-a scremut, la inceput, sa para bazat stiintific ca sa dea greutate unei idei cretine: “ca Laminina seamana cu o cruce”. Seamana cu o cruce doar DIAGRAMA proteinei (minutul 32:18). Dar in general, doua segmente ce se intersecteaza seamana a cruce…
Acum serios! Ce dovezi puerile au crestinii. Doua linii ce se intersecteaza este o dovada a existentei lui Hristos/Dumnezeu?! (dovezi istorice ale existentei lui Iisus NU exista!)
vezi si ce spune: http://pakulakmadness.blogspot.com/2007/02/laminin.html
Pentru ca am pierdut 41:04 de minute din viata mea pretioasa, postez dovada INCONTESTABILA a existentei lui Isus: http://www.aaanything.net/wp-content/gallery/jesus-can-be-fun/jesus_hes_everywhere_dog_ass.jpg
Asta dovada!!!… nu doua linii idioate ce se intersecteaza.
florin, mai bine urmareste cele 13 ore ale serialului “Cosmos” reamintit de: http://gandeste-rational.blogspot.com/2011/06/cosmos-calatorie-in-univers-hd.html (subtitrat in romana)
Cele 780 de minute nu sunt pierdere de vreme ca cele 41:04 propuse de tine…