Cele mai bune avioane de vanatoare din Al Doilea Razboi Mondial
Scris de Adrian Popa
Un top al celor mai bune avioane pe intreaga durata a razboiului este greu de realizat. In fiecare an a aparut un avion mai bun, asa ca vom face departajarea pe ani. Avioanele de vanatoare din al doilea mare conflict planetar, de obicei mici ca dimensiuni, rapide si manevrabile, aveau ca principal scop lupta aer-aer (cu scopul dobandirii superioritatii aeriene) si escortarea bombardierelor spre tinta. Asta nu inseamna insa ca la randul lor nu au fost inarmate si pentru atacarea de obiective terestre, precum cai ferate, tancuri, rafinarii sau poduri.
1939 – Messerschmitt Bf 109
Conceput de Willy Messerschmitt la inceputul anilor ’30, a fost unul dintre cele mai avansate avioane ale timpului sau. Avea monococa contruita integral din metal, carlinga inchisa si tren de aterizare retractabil. Botezul focului l-a facut in Razboiul Civil Spaniol (1936 – 1939). Pe timpul celei de-a doua conflagratii mondiale, Bf 109 a fost coloana vertebrala a aviatiei de vanatoare germane. Introdus initial ca interceptor, ulterior a servit, in diferitele sale versiuni, si ca escorta de bombardiere, vanator-bombardier, distrugator de bombardiere, avion de atac la sol sau de recunoastere.
Este avionul produs in cel mai mare numar in timpul razboiului, fiind livrate 30.573 de exemplare dar si din istorie, cu 33.984 de unitati fabricate.
1940 – Supermarine Spitfire
Conceput ca un interceptor cu raza scurta de actiune, avionul, produs de britanici, a fost folosit in timpului razboilui de mai multe forte aeriene Aliate. Gratie manevrabilitatii sale exceptionale si a vitezei, a fost folosit pana tarziu in anii ’50. Parintele Spitfire este designerul sef de la Supermarine Aviation Works, R.J. Mitchell. La moartea acestuia, provocata de cancer in 1937, munca la avion a fost preluata si continuata de catre Joseph Smith. In timpul Bataliei pentru Marea Britanie, Spitfire a avut un rol esential. Nu este insa, dupa cum multa lume crede, cel mai eficient avion din timpul acestei lupte, ca si numar de victorii aeriene. Titlul ii revine unui alt avion britanic, Hawker Hurricane. Iubit de piloti, Spitfire, la fel ca Bf 109, a indeplinit mai multe roluri, printre care vanator-bombardier, avion pe portavion si de instructaj. A fost produs in diferite variante, cu doua tipuri diferite de motoare si alte cateva versiuni de configuratii ale aripilor.
1941 – Mitsubishi A6M Zero
A fost un avion de vanatoare cu raza lunga de actiune, introdus in serviciu in 1937 si folosit de Imperial Japanese Navy Air Service, intre anii 1940 – 1945. Poreclit de catre Aliati Zeke, Hamp sau Hap, avionul produs de Mitsubishi era la vremea sa cel mai bun aparat specializat pe misiuni de pe portavion, cu o manevrabilitate de invidiat. Avionul japonez este celebru pentru reputatia sa de campion in duelurile aeriene (dogfights), atingand rate de succes care se ridicau chiar si la 12:1. Disperati, aliatii au introdus o serie de tactici si de echipamente care au redus substantial decalajaul. In ultimii ani ai razboiului din Pacific, Mitsubishi Zero a fost folosit si ca avion sinucigas (kamikaze). Au fost produse in total 11.000 de astfel de avioane. Pentru proiectul Zero, Mitsubishi a concurat cu compania Nakajima. Cea din urma s-a retras insa din cursa, considerand cerintele marinei japoneze in ceea ce priveste acest proiect ca fiind nerealizabile.
1942 – Focke-Wulf FW 190
Avion de vanatoare cu un singur loc si un singur motor, FW 190 a fost conceput de catre Kurt Tank la sfarsitul anilor ’30. In 1941 noile FW 190 au inlocuit partial aparatele Messerschmitt Bf 109. Pana in 1945 noul avion opera practic pe toate fronturile. S-au construit circa 20.000 de unitati. La lansare, FW 190 s-a dovedit superior rivalului britanic Spitfire. Slabiciunea sa erau insa altitudinile mari, la care pierdea semnificativ din performante. Complicatiile aveau sa fie rezolvate odata cu introducerea, in toamna lui 1944, a versiunii FW 190D. Era insa prea tarziu, deoarece balanta victoriei se inclinase deja clar spre fortele Aliate. Si el a fost mai degraba un avion multirol, folosit in scopuri diverse, precum avion de atac la sol, de escorta sau vanator de noapte. Asul Luftwaffe Otto Kittel, care a consemnat 267 de victorii in razboi, zbura pe un FW 190.
1943 – P 47 Thunderbolt
Introdus din start ca avion de vanatoare si bombardament, P 47 mai era poreclit si „The Jug”. Este cel mai mare, mai greu si mai scump avion de vanatoare cu un singur motor produs vreodata. Desi se descurca bine in duelurile aeriene, Thunderbolt si-a castigat locul in istorie prin atacurile sale terestre. Avea patru mitraliere de calibru 50 pe aripi, care incarcate cantareau singure opt tone. Aparatul a fost dezvoltat de doi migranti in SUA, rusul Alexander P. De Seversky si georgianul Alexander Kartveli, oponenti declarati ai bolsevismului sovietic. Producatorul este Republic Aviation, companie infiintata de cei doi ex-sovietici in Farmingdale, New York.
1944 – P 51 Mustang
A fost introdus la jumatatea razboiului de catre compania North American Aviation. Era un avion de vanatoare cu un singur loc si cu raza lunga de actiune. A fost conceput si construit in numai 117 zile. Primii care l-au introdus in serviciu au fost britanicii, in cadrul Royal Air Force (RAF). Initial a participat la misiuni de vanatoare, bombardament si recunoastere. Ulterior a fost reconvertit in avion de escorta pentru bombardiere. P 51 a facut cariera in Europa, foarte putine unitati fiind folosite si impotriva japonezilor in Pacific. Ieftin de produs, rapid, bine lucrat si durabil, avionul a ramas in serviciul unor forte armate pana la inceputul anilor ’90. Ultima versiune, P-51D, era dotata cu 6 mitraliere M2 Browning de calibrul 50. Reputatia vanatorului a determinat compania auto Ford sa numeasca o masina dupa acesta – deja celebrul automobil sport Ford Mustang.
1945 – Messerschmitt Me 261 Adolfine
Construit pe baza mai micului Bf 110, avionul a fost conceput la sfarsitul anilor ’30 ca si aparat de recunoastere marina cu raza lunga de actiune. Totusi, nu a intrat niciodata in productie. La un moment dat proiectul i-a captat atentia lui Adolf Hitler, liderul nazist in a carui onoare este si numit neoficial Adolfine. Razboiul era insa pierdut. La vremea respectiva aparatul ingloba o serie de specificatii tehnice foarte avansate, aripile lungi si subtri gaduind rezervoarele de combustibil. Avea un echipaj format din cinci oameni: doi piloti, un operator radio, un navigator si un inginer de zbor. Me 261 era propulsat de 4 motoare Daimler-Benz DB 601. Au fost produse trei prototipuri, Me 261 V1, Me 261 V2 si Me 261 V3.
Etichete: Al Doilea Razboi Mondial, avioane, Bf 109, dogfights, Europa, extern, FW 190, Germania, Hurricane, intern, lupte, P-51 Mustang, Pacific, RAF, Spitfire, stiri, SUA, Thunderbolt, topuri, vanatoare
Comentarii (2)
dar despre iar80 nimic
Un avion de vânătoare aproape uitat din cel de-al Doilea Război Mondial, IAR-80 era printre cele mai rapide aeronave de luptă din lume în 1939, comportându-se bine împotriva altor avioane de vânătoare din primii ani de război.
IAR 80 a fost un avion monoplan de vânătoare şi bombardament în picaj românesc folosit în cel de-al Doilea Război Mondial. A fost realizat la IAR Brașov de o echipă compusă din: prof. Ion Grosu, Ion Coşereanu, ing. Gheorhe Zotta, Viziru Grosu și Ion Wallner. La vremea respectivă, IAR 80 era comparabil cu cele mai moderne avioane de luptă, precum Bf 109 din Germania, Hawker Hurricane și Supermarine Spitfire din Marea Britanie. În a doua parte a războiului, acest proiect s-a dovedit a fi depășit tehnologic.