Cum se traieste si se munceste in Insula Mare a Brailei
Scris de Autor invitat
Odata cu rasaritul soarelui, pontonul bacului care traverseaza Dunarea spre Insula Mare a Brailei devine tot mai aglomerat. Oameni de toate varstele, de la batrani la copii, traverseaza fluviul. Cu doar un leu de persoana poti ajunge pe cea mai mare plantatie agricola a tarii, dar pentru autoturisme pretul porneste de la 18 lei.
In ciuda vremii mohorate de afara, pasagerii bacului sunt in numar mare. Imediat dupa coborarea din ambarcatiune, drumurile lor se separa. Unii aleg plaja, altii pescuitul, altii vizitarea fermelor sau culturilor de plante.
Drumul din dreapta duce spre fermele din zona si spre baza nautica Blasova. Incep sa cada primii stropi de ploaie din aceasta dimineata. Continui sa inaintezi pe drumul neasfaltat al insulei, care are de o parte si de alta culturi de floarea-soarelui si porumb. Soarele se impune in fata norilor, iar ploaia se opreste dupa doar cateva minute.
Culturile de pe marginea drumului umed se intind pe suprafete mari, dotate cu sisteme de irigatii. Solul fertil permite si cultivarea plantelor de toamna ca rapita, graul si orzul. Totusi, in aceasta perioada, cel mai frecvente culturi din zona sunt cele de floarea-soarelui, cartofi si porumbi.
Dupa o perioada de timp de mers cu masina, traseul devine tot mai greu. Cu cat ma apropii mai mult de zona in care sunt amplasate fermele cu atat mai mult ma afund in santurile de namol facute de utilaje. Drumul acoperit de namol face masina de derapeze in toate directiile si sa devina tot mai greu de controlat, iar la un moment dat, se opreste. Nu mai pot inainta si nici nu ma mai pot intoarce. Pe un drum aflat la cativa metri distanta, utilajele din zona se deplaseaza fara probleme. Conditiile meteo de acum sunt ceva obisnuit pentru personalul de pe insula. Vantul si ploaia sunt cele mai intalnite intemperii din Insula Mare a Brailei.
Salvarea cu tractorul
In ciuda eforturilor de a scoate automobilul din noroaie, raman pe loc pentru ceva timp. In ajutor imi vine un angajat al unei ferme cu un tractor. El ma tracteaza pana la o ferma de porci din zona. Ajunsi acolo, angajatul fermei imi lasa un numar de telefon si spune: “sunati-ma sa va scot de aici” . Din replica omului inteleg ca soarele puternic nu reuseste sa remedieze problema drumurilor de pe o zi pe alta.
Mai la fund, la apa rece, acolo ii place sa stea
In apropierea fermei la care am ajuns este lacul Blasova. Pe partea dreapta a lacului, inconjurate de stuf, sunt parcate mai multe masini ale pescarilor. Ei vin dupa crap romanesc, crap chinezesc sau ten. Taxa zilnica pentru pescuit este de 50 de lei. Pe lac deja se pot observa mai multe barci care traverseaza pe partea cealalta si ajung pana la stuf. Pescarii spun ca “acolo este apa mai adanca si pestele mananca mai bine”. Inchirierea unei barci costa 30 de lei, dar numarul lor nu este suficient pentru doritori. In cazul acesta functioneaza regula primului venit, cine plateste primul, ia barca.
Cei ajunsi in acelasi loc noroios nu sunt ingrijorati de drumul greu pe care il au de parcurs la intoarcere. Unul dintre ei imi explica de ce: “Cum te intorci spre ferma, faci stanga pe primul drum. Si pe acolo este pamantul ud, dar nu trec utilaje si nu sunt santuri. Masina aluneca, dar nu te afunzi.”
Namolul, cel mai persistent miros din lume
La intoarcere, merg pe drumul indicat de pescari. Trec pe langa o crescatorie de oi, care acum sunt scoase la pascut pe o pajiste de langa apa. Sunt in numar mare si pazite de un singur angajat care trebuie sa le tina departe de culturile de plante din zona. Drumul este intr-adevar alunecos si fara santuri, insa la distante mici sunt balti pline cu apa de ploaie. Mirosul de namol si animale persista pe o distanta mare. Traseul este mult mai usor decat pe drumul pe care am venit si cu cativa kilometri parcursi in plus ajung cu bine la caseria pentru traversarea cu bacul.
Insula Mare a Brailei este cea mai mare exploatatie agricola din Romania. Suprafata insulei este de aproape 60.000 de hectare. Infrastructura, caile de acces la ferme si culturi sunt un punct slab, care ingreuneaza productia. Pentru obtinerea unor produse proprii au fost infiintate sectii de prelucrare a carnii, laptelui si painii si un abator.
Autor: Flori Vangu
Etichete: Dunare, exclusiv, Insula Mare a Brailei, intern, mediu, recomandari, reportaje, Romania, stiri
