Pentru prima data, a fost creata o celula ”cyborg” controlata artificial
Scris de Nicolae Cobzaru
Oamenii de stiinta a reusit sa formeze un feedback loop intre un computer si o bacterie, cu scopul de a controla in totalitate activarea si dezactivarea anumitor gene. Un feedback loop reprezinta linia cauzala care face legatura intre generatia initiala a semnalului de feedback si modificarile ulterioare ale evenimentului in cauza (aici, controlul genelor).
Intregul proces al controlarii acestei bacterii se face cu ajutorul computerului si unor semnale de lumina. Computerul manipuleaza aceste semnale pentru a porni si opri procesul prin care informatia provenita de la o gena e folosita in sinteza unui produs genetic functional.
Aceasta este o abordare revolutionara, avand semnificatii si consecinte din cele mai relevante pentru modul in care intelegem viata organica, precum si o serie de potentiale beneficii.
Printre acestea se numara faptul ca aceasta noua posibilitate poate imbunatati semnificativ eforturile viitoare de a controla procesele biologice, cum ar fi producerea de biocombustibil din microbi. Cercetarea a fost intreprinsa de catre Prof. John Lygeros de la Swiss Federal Institute of Technology din Zurich, Elvetia si Prof. Mustafa Khammash de la aceeasi institutie impreuna cu Prof. Hana El Samada de la Universitatea California, San Francisco, acestia folosind mijloace aparent simple pentru a controla procese biochimice extrem de complexe, in vederea obtinerii rezultatului dorit.
”Partea eleganta in aceasta metoda e aceea ca sunt multi cei care au incercat sa faca lucruri asemanatoare, de exeplu prin codificarea in celula insasi a unui circuit sintetic, punand gene si mecanisme in celula. Asta a limitat succesul pana acum”, declara Lygeros. Echipa de cercetatori a folosit o bacterie cunoscuta inca din Antichitate – Saccharomyces cerevisiae – o specie indelung studiata care se afla in procesul fabricarii de bere (drojdia de bere).
Procesul de control nu consta insa doar in simpla activare/dezactivare, dupa cum explica prof. Lygeros: ”Experimental, e un lucru destul de dificil de facut. Reactiile chimice implicate in acest proces sunt numeroase”. Cercetatorii au dezvoltat un model computerizat pentru a urmari cat timp e necesar fiecarui semnal luminos pentru a mentine o anumita cantitate de gene transformate, putand astfel sa controleze lumina in procesul de feedback loop. Aceasta metoda poate avea aplicatii nu doar in producerea de biocombustil, dar si de antibiotice, unde se folosesc organisme asupra carora se intervine prin ingineria genetica.
Etichete: antibiotice, bacterii, biologie, combustibili, descoperiri, extern, gene, genetica, inginerie, metode, stiri
