Panorama culturala in America Latina
Scris de Adriana Vilsan
Cultura latino-americana prinde contur in anii 1920-1930, unde boom-ul artistic va fi provocat de o mana de tineri intelectuali. Progresiv, curentul modernismului se infiltreaza in aceasta regiune pentru a pune capat pozitivismului promovat de Auguste Compte. Flacara este aprinsa de o publicatie aparuta in 1920, “Declinul Occidentului”, scrisa de filosoful german Oswald Spengler.
Avangardismul castiga teren in America Latina, in ciuda faptului ca tonul ramane la Madrid si Paris. Prin cultura, tinerele generatii merg in cautaurea unei identitati, voind sa se debaraseze de greutatea mostenirii europene a secolului al XIX-lea. Torentul care traseaza caile artistice, aduna miscari literare europene, precum : futurismul italian, cubismul franco-spaniol, dadaismul elvetian, constructivismul rus, expresionismul german si flamand, suprarealismul francez. Insa, suprarealismul va fi predominant, vizand tendinta de a trasa limitele rationalismului, valorizand imaginarul. Paternitatea ii e atribuita lui Andre Breton, autor al Primului Manifest al suprarealismului. Impactul sau se va simti cel mai puternic in Mexic.
Picturile tarilor din Rio de la Plata (Argentina, Brazilia, Uruguay) se indreapta tot spre dimensiunea avangardista. Printre pictori, s-au distins : Emilio Pettoruti, adept al cubismului si Rafael Barradas, adept al futurismului italian si fondator al “vibrationismului”.
In civilizatia cafelei, Brazilia, avangardismul este foarte putin politizat. Ruptura se manifesta prin revistele estetice, precum : Klaxon, Estetica, Terra Roxa, Revista de Antropofagia. Modernismul brazilian cuprinde romancieri, dramaturgi, poeti, teoreticieni ai culturii, pictori, muzicieni.
Tarsila do Amaral va inaugura o miscare “pau-Bresil”, care strange un amestec de tropicalism, cubism, primitivism.
Modernismul mexican se manifesta in Ateneul Tineretii, fondat de intelectuali cititori ai lui Kant, Nietzsche, Bergson, Schopenhauer, Oscar Wilde, clasici greci. Aici se promoveaza o cultura autohtona prin intermediul suprarealismului si muralismului, pentru a inlatura colonialismul cultural. Cel mai puternic pictor muralist este Diego Rivera, animat de un puternic zel politic. In incercarea de a oferi un suport vizual al istoriei mexicane, este influentat de cubism si realismul social sovietic. Suprarealismul are ca reprezentant de seama pe Frida Kahlo, sotia lui Rivera.
Literatura este influentata de revolutia mexicana si sovietica, dar si de miscarile proletarilor si studentilor. Romullo Gallegos descrie coluziunea intre civilizatie si barbarie, starea haotica venezueliana, in celebrul roman “Dona Barbara”.
Nuvela din America Latina este inventata de Horacio Quiroga din Uruguay, influentat de Edgar Allain Poe si Rudyrad Kipling. In nuvelele sale, omul se confrunta cu irationalul, este invadat de nebunie, alcool, himere si lovit de moartea violenta.
Indigenismul ocupa un loc important, prin celebrarea valorilor indigenilor, cultura precolumbiana, primitivismul, cultura neagra, suprarealismul si descrierea dansurilor tipice regiunii, precum rumba cubaneza sau samba braziliana.
Modernismul se desface sub forma unui evantai ce penetreaza mai multe domenii : arhitectura, pictura, literatura, muzica, o vasta miscare cu multiple fatete ce incearca sa sublinieze emanciparea culturala, resuscitarea mostenirii precolumbiene si promovarea unei culturi autohtone.
Etichete: America Latina, avangardism, civilizatie, colinialism, cubism, cultura, extern, indigeni, opinii, pictura
