“The Countess”, replica feminina si sangeroasa a lui Dracula
Scris de Emilia Bucur
Povestea de iubire dintre o contesa ramasa vaduva si fiul unui conte parvenit devine marul discordiei in Regatul Ungariei in secolul al 16-lea cand miza interna era puterea si averea, iar cea externa luptele cu turcii. Idila este tesuta pe o panza cu intrigi, uneltiri, zvonuri, vrajitorii si crime. Pana aici peisajul seamana cu cel al zecilor de carti citite despre capetele incoronate din Evul mediu si lupta pentru rang sau tron.
Filmul Contesa insangerata (The Countess), regizat de Julie Delpy dupa un scenariu propriu, se diferentiaza insa prin atmosfera creata in spatele cortinei, de un joc al trailor care se desfasoara in umbra unor ziduri greoaie de piatra.
Erzsebeth Bathory ( Julie Delpy) este intruchiparea femeii puternice dintr-o familie de vita nobila, care dupa moartea sotului, Contele Ferenc Nadasdy (Charly Hubner), poate tine si fraiele “gospodariei”, dar reuseste sa fie si mama a copiilor lor. Mitul femeii invincibile este insa doborat de pasiunea pe care aceasta o face pentru fiul contelui Thurzo (William Hurt), Istvan (Daniel Bruhl) cu 20 de ani mai tanar decat ea. Insa si in iubire, Erzsebeth arata indarjirea si puterea femeii mature, sigura pe sine, care nu stie sa piarda. Actrita Julie Delpy transfigureaza aproape de autenticitate obsesia iubirii ce macina personajul principal.
Disperarea cauzata de o scrisoare falsa in numele lui Istavan, care o anunta ca o paraseste din cauza diferentei de varsta, o face sa uite de partea umana, lovind orice fiinta ii apare in cale. Asa descopera intr-un moment de disperare, in fata oglinzii, ca sangele slujnicei pe care tocmai o lovise cu brutalitate ii poate face pielea din nou tanara.
Aparent pare o preocupare infima in comparatie cu peisajul secolului invadat de razboaie si cruzime pe campurile de lupta. Insa castelul Cachtice (acum in Slovacia), ascunde o camera in care contesa avea obiecte de tortura inventate pentru a scurge sangele din victime fara a se irosi. Soarta fetelor tinere si virgine care sunt ucise si a barbatilor din razboaie, nu se hotarasc pe campul de lupta sau in fata lui Dumnezeu, ci in camerele castelelor. In compartamentul lui Elizabeth Bathory este mai mult disperare decat vanitate, mai mult nebunie decat narcisism.
Filmul recreeaza pana in detaliu atmosfera austera a castelelor mari si goale, a meselor imbelsugate, a hainelor simple dar scumpe, a ritualurilor nobililor si dezbaterile epocii dintre rivalitatea catolicismului si a protestantilor, rolul femeii in societate si suprematia barbatilor, dintre pacat si pocainta, dintre obligatie si iubire. Aceste aspecte muta gandul de la un film horror, cu balti de sange si cadavre, la un film in care istoria e prelucrata.
Scenele trec de la castele sumbre la conace de piatra si lemn, de la pajisti intinse pana la paduri intunecate (locurile pentru filmat alese sunt din Germania si Romania). Lumea secolului 16- 17 se traseaza aparent in linii simple: intriga, iubire, lupta pentru avere care aduce cu sine putere, respect, statut si influenta la curtea regelui. Axul de desfasurare se imparte intre lupta pentru tinerete si iubire a Contesei si lupta pentru averi si mosteniri a rivalilor sai. Mitul tineretii fara batranete revine aici mai puternic decat al celui viata fara de moarte. Elizabeth Bathory incearca sa opreasca clipa, nu s-o prelungeasca.
Contesa Elizabeth se retrage in castelul Cachtice unde va unelti si omori fete virgine. Numarul crimelor le va nota cu amanunte in jurnal, circa zece fete pe luna. Aparent cruzimea este provocata doar de pasiunea contesei, insa contextul istoric, politic, al razboiului contra turcilor, lupta pentru domeniile feudale si armate, contribuie in ansamblu la dezumanizarea personajelor. Contextul pare a scuza efectele: numarul fetelor omorate, va spune contesa, e infim in comparatie cu cel al ostasilor care mor pe campurile de lupta. Filmul pare a extrapola nevoia unor femei de a ramane vesnic tinere si frumoase pentru a pastra puterea, controlul si respectul celor din jur, dar sfarseste prin a contura femeia care, ajunsa in pragul unei varste, cade prada propriilor obsesii despre tinerete. Se dezvaluie astfel partea sensibila a femeii in fata iubirii, in timp ce personajele masculine sunt actori trecatori pe scena sentimentelor, fiind ocupati cu mutarea pieselor pe tabla de sah a puterii.
Principalul dusman al Contesei va fi de fapt oglinda care apare mereu ca lait- motiv si nu uzurpatorii. In cruzimea de a pastra tineretea sunt si valente ale setei de putere pentru a pastra controlul situatiei si a exercita mereu influenta asupra celor din jur, subjugandu-i. Ea face o psihoza pe ideea frumusetii si a tineretii fetelor din jur, intrebandu-se obsedant cum poate ramane la fel cand e atata frumusete in jur.
Gyorgy Thurzo, devenit conte prin mariaj si contele Dominic Vizakna (Sebastian Blomberg) caruia ii plac jocurile erotice sadice ii vor hrani sadismul prin intrigi si lingusire. Singura sa prietena si sfatuitoare, vrajitoarea aliata a Satanei, Anna Darvulia (romanca Anamaria Marinca) va muri la scurt timp de la inceperea crimelor de o boala necunoscuta.
Crimele ei vor fi curand descoperite, complicii ei omorati prin tortura publica, rivalii ei ii vor lua averea si ea va fi inchisa alaturi de spiritele victimelor intr-o camera din acelasi castel ce va fi zidita avand doar o spartura pentru a primi mancare si apa. Sfarsitul contesei urmeaza cursul ciclic firesc al faptelor ei.
The Countess poate fi vizionat la Hollywood Multiplex incepand cu 15 octombrie.
Etichete: Anamaria Marinca, crime, cronica, Evul Mediu, filme, Hollywood Multiplex, intrigi, istorie, Julie Deply, Ungaria
