“BNR a sacrificat 20 de milioane de oameni pentru a salva 2-3 banci”
Scris de Daniel Ionascu
Fiecare institutie care s-a vazut dupa 1990 in fruntea increderii poporului roman s-a dovedit plina de bube in cap. Biserica? Plina de turnatori la Securitate, “afaceristi” de tot soiul si minti inguste.
Armata? In mare parte o suita de generali cu interese imobiliare sau cu afaceri si contracte grase.
Ultima, dar nu cea din urma, este Banca Nationala a Romaniei.
Nu stiu voi cum sunteti, dar pe mine deja ma supara imaginea de icoana, de virginitate si puritate care emana mereu din jurul bancii centrale, o aura de invicibilitate si de forta in slujba romanasului de rand. Orice s-ar intampla, institutia condusa de Mugur Isarescu nu e vinovata de nimic.
Eh, ca si in cazul celorlalte doua institutii de mai sus, ies la iveala tot felul de detalii picante despre activitatea BNR. Ca intotdeauna, acolo unde exista prea multe laude, ceva este in neregula.
In cazul in care va aduceti aminte, in toamna lui 2008, acum aproape doi ani, la doar doua saptamani de la falimentul din 15 septembrie al Lehman Brothers, a avut loc un mare atac asupra leului, de la 3,7 lei pe euro, cursul sarind la peste 4,2 lei. Dar oficialii BNR spuneau atunci ca, de fapt, era vizat un curs mult mai mare, de 4,5 – 4,7 lei pe euro.
BNR a sacrificat 20 de milioane de oameni pentru a salva 2-3 banci “care oricum nu erau performante”, si cel mult 180.000 de persoane cu credite ipotecare prin respingerea atacului respectiv si tinerea in frau a leului, a declarat Doru Lionachescu, partener principal al casei de investitii Capital Partners.
“BNR nu a realizat amplitudinea crizei decat foarte tarziu (…) Pot intelege eroarea prin omisiune din partea Guvernului in an electoral, dar nu pot intelege negarea timp de cel putin sase luni din partea bancii centrale. A existat o defazare si un raspuns gresit si de la Guvern si de la autoritatile monetare”, a mai spus Lionachescu. Lionachescu a fost in trecut director general adjunct al Bancpost.
“Aici se vede diferenta dintre Romania si alte tari: reactia la un soc negativ la nivel global, care era o criza de lichiditati. Reactia noastra, politica macroeconomica, a fost total gresita, pentru ca eram intr-un an electoral si exista razboiul pe termen scurt cu cursul, dar au uitat ca va fi lupta pe plan mondial pe termen mai lung. (…) Noi am incercat sa tinem totul sub control”, a declarat si Florin Citu, director al diviziei Piete Financiare din ING Bank Romania.
El a mai adaugat ca deprecierea leului ar fi fost “o supapa” pentru economie, iar economia trebuia stimulata nu prin cresterea cheltuielilor publice, ci prin reducerea taxelor, care sa lase mai multi bani in sistemul privat. De asemenea, Citu sustine ca, dupa octombrie 2008, banca centrala trebuia sa duca imediat dobanzile in jos, asa cum au procedat toate statele din UE.
Exact ceea ce zice Citu a facut in primavara anului trecut banca centrala a Poloniei. Zlotul, care era aproape la paritate cu leul vizavi de euro, a scazut mult mai mult decat leul fata de euro, ceea ce a impulsionat exporturile. Nu degeaba, Polonia este singura tara din UE care a nu a intrat in recesiune. In schimb, Romania este de aproape 2 ani pe minus, continuu.
La capitolul declaratii ultra-optimiste din BNR, guvernatorul Mugur Isarescu anunta sus si tare in primavara anului trecut ca punctul cel mai de jos al crizei a trecut si ca economia isi va reveni rapid in forma literei V. Ceea ce nu s-a intamplat.
Etichete: analiza, banci, BNR, fonduri speculative, intern, leu, Mugur Isarescu, stiri
