“Aristocratii” de pe Wall Street, salvati cu imprumuturi de 1,2 trilioane $
Scris de Daniel Ionascu
Federal Reserve, banca centrala a SUA, a creditat in secret bancile americane si europene de pe Wall Street cu 1,2 trilioane de dolari in perioada august 2007-aprilie 2010, potrivit unei analize a Bloomberg.
Behemoti bancari ca Morgan Stabley, Citigroup, Bank of America, JP Morgan sau Royal Bank of Scotland (RBS), Barclays ori Deutsche Bank s-au imprumutat masiv de la Fed in timp ce anuntau ca au balante contabile puternice, din vreme ce sperau ca datele sa nu fie facute publice.
Bloomberg a compilat toate bazele de data prezenate de catre Fed in fata Congresului SUA cu informatiile receptionate in baza legii accesului la informatii, si acestea cu greu primite dupa ce agentia a castigat un proces in instanta cu banca centrala americana. Suma este mult mai mare decat programul TARP, prin care guvernul SUA a injectat 700 de miliarde de dolari in banci in 2008, prin preluarea de actiuni preferentiale, pentru a le salva. Pentru a va face o imagine completa, cele 1.200 de miliarde de dolari ar umple 539 de bazine olimpice de inot daca ar fi transformate in bancnote de un dolar.
Morgan Stanley, tinuta la aparate
Morgan Stanley este banca cu cele mai mari imprumuturi de la Fed, 107,3 miliarde de dolari, urmata de Citigroup, 99,5 miliarde de dolari, si Bank of America, 91,4 miliarde de dolari.
Suma maxima imprumutata de Morgan Stanley este de trei ori mai mare decat toate profiturile facute de banca de investitii in ultimul deceniu.
La doua saptamani dupa falimentul Lehman Brothers, cand pietele pariau ca Morgan Stanley va fi urmatoarea victima, banca de investitii anunta pe 29 septembrie ca are “capital puternic si pozitii de lichiditate”. Anuntul venea intr-un comunicat de presa dupa o investitie de 9 miliarde de dolari din partea Mitsubishi UFJ si nu zicea nimic de imprumuturile de la banca centrala. Aceea a fost exact ziua in care Morgan Stanley atingea maximul de credite luate de la Fed, respectiv 107,3 miliarde de dolari iar acestia erau aproape toate lichiditatile de care dispunea.
Si mai grav este ca Federal Reserve a dat banii acceptand la schimb aproape orice fel de colateral drept garantii, inclusiv unele cu risc foarte mare, precum actiuni sau chiar bonduri din categoria junk. De obicei se primesc titluri de stat cu rating AAA, ca acelea americane. Spre exemplu, Morgan Stanley a imprumutat 61,3 miliarde de dolari de la Fed in septembrie 2008, luna in care a intrat in faliment Lehman, si a lasat colateral active de 66,5 miliarde de dolari. Acestea includeau actiuni de 21,5 miliarde de dolari, obligatiuni cu rating junk de 6,68 miliarde, plus 19,5 miliarde de dolari in active cu “rating necunoscut”. Circa 25% din colateral a fost denominat in monede straine.
JP Morgan, “fortareata” de hartie
JP Morgan, al carui boss Jamie Dimon s-a laudat de 16 ori in conferinte si comunicate ca banca sa construieste “o balanta contabila fortareata”, a luat 48 de miliarde de dolari prin programul Term Action Facility (TAF) in februarie 2009. Banca spune, in schimb, ca a apelat la facilitati la recomandarea Fed, astfel incat sa constituie un exemplu pentru celelalte institutii mai slabe, care sa-i urmeze calea.
Goldman Sachs cea profitabila
Goldman Sachs, care a fost in 2007 cea mai profitabila banca de investitii de pe Wall Street, a imprumutat 69 de miliarde de dolari de la Fed. Printr-o alta facilitate, Fed a cerut bancilor dobanda de doar 1,1%, in vreme ce pe piata interbancara dobanda era de trei ori mai mare, respectiv 3,8%. Wachovia Corp a luat asa 15 miliarde de dolari.
Citigroup, bolnavul cel mai cronic
Citigroup a fost cel mai cronic bolnav, imprumutandu-se de la Fed 7 zile din 10 din august 2007 pana in aprilie 2010. In medie, banca lua de la Fed 20 de miliarde de dolari zilnic. Merrill Lynch, care eventual a ajuns sa fie achizitionata de Bank of America, s-a imprumutat si ea maxim 62,1 miliarde de dolari.
Richard Herring, profesor de finante la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia, care a studiat crizele financiare, spune ca unele banci ar fi folosit programele pentru a-si maximiza profiturile, din moment ce se imprumutau la “cea mai ieftina sursa, care ar fi trebuit sa fie secreta si sa nu fie revelata niciodata”.
Bancile straine, salvate pe usa din dos de americani
Dar nu numai gigantii financiari americani au luat bani de la Fed. Royal Bank of Scotland a primit 84,5 miliarde de dolari, elvetienii de la UBS au primit credite de urgenta de la Fed in valoare de 77,2 miliarde de dolari. Similar, creditele acordate Societe Generale SA de catre Fed au atins nivelul de varf de 17,4 miliarde de dolari in luna mai 2008, la patru luni dupa ce a doua mare banca franceza a anuntat pierderi record de 4,9 miliarde de euro provocate de fostul trader Jerome Kerviel.
De asemenea, gigantul ipotecar german Hypo Real Estate Holding AG a impumutat de la Fed 28,7 miliarde de dolari, adica o medie de 21 de milioane de dolari pentru fiecare din cei 1.366 de angajati ai bancii germane.
Imprumuturi chiar si pentru bancile care n-au fost salvate
Inclusiv bancile care au evitat sa aibe parte de injectii financiare din partea propriilor guverne, tot s-au imprumutat la Fed, prin programe care promiteau confidentialitate. Englezii de la Barclays au imprumutat 64,9 miliarde iar nemtii de la Deutsche Bank AG au luat 66 miliarde de dolari.
Fara numar, fara numar…
In alte dati, bancile au luat imprumuturi cat au putut dar si-au folosit si subsidiarele pentru a lua si acestea la randul lor bani. De exemplu, in martie 2009, Bank of America a tras 78 de miliarde de dolari prin doua unitati bancare iar filiala de brokeraj Bank of America Securities LLC luat si aceasta alti 11,8 miliarde de dolari.
Micii afaceristi n-au primit acelasi gen de ajutor
“Aceste (entitati-nr) primesc ajutor pe cand un afacerist mediu din Carolina de Nord si probabil din toata America, nu poate sa se duca la banca cu care lucreaza de 15 sau 20 de ani pentru a lua un credit”, declara la 1 iunie Walter B. Jones, membru in Camera Reprezentantilor din partea republicanilor.
Un raport realizat de Fondul Monetar International (FMI) si prezentat in octombrie 2010 spunea ca autoritatile de reglementare ar trebui sa ia in considerare taxarea bancilor pentru dreptul de a accesa fondurile bancii centrale. “Marimea interventiei oficiale este o dovada clara ca riscurile sistemice de lichiditate au fost sub-recunoscute si calculate gresit atat de sectorul privat cat si de cel public”, mentiona FMI intr-un raport deparat din aprilie.
Autoritatile nu vor merge destul de departe pentru a preveni ca acest lucru sa nu se mai intample din nou, a declarat Kenneth Rogoff, fost economist-sef al FMI si acum profesor de economie la Harvard University.
Hazard moral la scara cosmica
Aceste imprumuturi gargantuane nu reprezinta decat un imens hazard moral, din moment ce acum bancile si conducatorii lor stiu ca se pot baza in ultima instanta pe banii de la Federal Reserve pentru a fi salvate. Ceea ce le da imbold sa isi asume mai multe riscuri, fara a sti ca pot pierde. In mod normal, daca o banca ajunge in imposibilitatea de a a face rost de bani si e obligata sa apeleze la banca centrala, aceasta ii percepe o dobanda mai mare, penalizatoare, pentru a forta banca sa-si corecteze comportamentul aberant. Or, americanii au facut practic invers, salvand practic pe toata lumea si pompand banii in aceste turbioane financiare, care altfel ar fi dat faliment ca si Lehman Brothers daca s-ar fi lasat la latitudinea pietelor.
Etichete: banci, banci centrale, Bank of America, Barclays, Citigroup, Deutsche Bank, extern, Fed, Federal Reserve, Goldman Sachs, Hypo Real Estate, Jamie Dimon, JPMorgan Chase, Lehman Brothers, Merrill Lynch, Morgan Stanley, RBS, recomandari, recomandari Economie, Royal Bank of Scotland, Societe Generale, stiri, SUA, UBS, Wachovia, Wall Street
