RENNE: Revista online

Pana unde poate merge independenta editoriala?

Scris de Daniel Ionascu

Laudabil in teorie, conceptul de independenta editoriala ascunde multe fantome in strafundurile sale, stihii care bantuie presa libera.

Evenimentele recente din Romania arata mai multe moduri de intelegere, unele contradictorii cu altele.

Pe de o parte, unii inteleg independenta editoriala drept un derivat al democratiei in ideea ca poti face ce vrei, unde vrei, scrie oricum si fara urmari. Adica fara amenzi, probleme juridice, eventual inchisoare. Unul din exponentii acestei gandiri este Corneliu Vadim Tudor, care scrie in Romania Mare si Tricolorul orice ii trece prin cap. Insa exista mai multe probleme aici, respectiv injuriile din ziar s-au transformat in procese in instanta, drept pentru care Vadim a pierdut din lipsa probelor. Unul dintre cei impotriva carora Vadim a pierdut este Cozmin Gusa, actual consilier al candidatului PSD la sefia statului, Mircea Geoana.

De asemenea, Bogdan Chirieac si Sorin Rosca Stanescu au fost acuzati de santaj la presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Catalin Macovei. In urma aparitiei mai multor stenograme, Clubul Roman de Presa a recomandat ridicarea statutului de „jurnalist” celor doi. TVR a suspendat emisiunea lui Chirieac iar Realitatea TV le-a interzis prezenta celor doi pe sticla din cauza scandalului.

O a doua interpretare a conceptului este cea potrivit carora nicio institutie a statului nu ar trebui sa se amestece in treburile interne ale unui ziar, acesta sa-si alcatuiasca singur subiectele si orientarea lor. In Romania mai multe publicatii ofera cititorilor articole scrise asa. Ziua, Gardianul, Cotidianul se afla, alaturi de altele printre ele. Recent, Cotidianul a avut o deschidere de ziar numita „Fripturistii lui Basescu”, articol de doua pagini in care gazetarul si scriitorul Ioan T. Morar era numit „handicapat”. Articolul este nesemnat dar internautii ii atribuie materialul chiar lui Cornel Nistorescu, care mai publica in ziar si cu pseudonime. Ieri, Nistorescu a chemat intr-o sedinta pe Oana Stanciulescu, redactor sef, si pe Adrian Popa, redactor economic. Dezbaterea celor trei a avut ca obiect faptul ca, in timp ce Popa era de serviciu pe ziar, el nu a fost de acord cu modul considerat tendentios de realizare a unui articol din domeniul politicului si a propus realizarea sa pe principii jurnalistice. Potrivit inregistrarii, ziaristul si-a aparat cauza, dupa care, la un moment dat, printre jigniri, Nistorescu ii spune ca a lucrat 4 luni fara contract de munca. CRP s-a sesizat si in acest caz.

Asculta: Nistorescu: Du-te-n p… mea

Cea de-a treia interpretare a independentei editoriale este independenta jurnalistului in sine din prisma lui. Cand jurnalistul detine o informatie si urmeaza un subiect, el hotaraste sa isi decida singur unghiul de abordare al materialului in baza interesului public, a datelor avute la dispozitie, cu cel putin doua opinii luate de la consultanti sau experti din domeniul respectiv si, obligatoriu o reactie de la cel/cei care sunt subiectul articolului. Reactia poate sa lipseasca numai daca cei in cauza nu pot fi contactati sau cand nu comenteaza, dar e obligatoriu sa se incerce, si e obligatoriu sa se mentioneze acest fapt.

Etichete: Bloomberg, Bogdan Chirieac, Cornel Nistorescu, Corneliu Vadim Tudor, Cotidianul, dezbateri, intern, Ioan T. Morar, Romania Mare, Sorin Rosca Stanescu, WSJ, Ziua