De ce prima iubire nu se uita niciodata?

Scris de

Memoria este un mecanism minunat, ce recunoaste si reproduce ceea ce si-a insusit in trecut. Cand vine vorba de-ale inimii, memoria pare sa lucreze impreuna cu acest organ care sufera la fiecare deceptie, la fiecare palma emotionala. Este uimitor cum blocam anumite intamplari nefericite din vietile noastre si cum pe cele imbibate in lapte si miere le pastram mereu vii si ne gandim cum sa facem sa le avem din nou, cum sa facem sa simtim la fel.

A nu se confunda prima dragoste cu primul barbat sau prima femeie din viata unei persoane. Sunt doua experiente diferite si de cele mai multe ori coincid. Dar nu este obligatoriu. Spre exemplu, R. a simtit pentru prima data fiorul dragostei cu al doilea barbat din viata sa. A gresit cu el in multe privinte. Era uneori prea mamoasa, prea incerca sa il salveze tot timpul si toate acestea le facea cu un singur scop: sa ii fie lui bine. Era dragostea aceea oarba pe care cu totii o simtim mai devreme sau mai tarziu, care ne facem sa vedem doar calitatile persoanei iubite, nu si defectele. Si daca nici atunci cand iubesti nu este momentul perfect sa vezi numai jumatatea plina a paharului, atunci nu stiu cand este.

Capacitatea de a te sacrifica pentru persoana iubita vine “inclusa in pret”. Exact asa stateau lucrurile si in cazul lui R. Se gandea la un moment dat ca si dragostea poate fi masurata, iar ea era capabila sa isi dea si viata daca era nevoie. Uneori, cand era aproape de el simtea ca inima ei este pe punctul de a exploda de emotie, de dragoste. Radea ca un copil si isi imagina ca daca inima ii va plesni s-ar transforma intr-o floare cu petale lungi rosii si ar gadila-o mereu in piept.

Dr. Malcolm Brynin, dupa numeroase cercetari, a ajuns la concluzia ca prima iubire poate dauna viitoarelor relatii si ca intr-o lume ideala ne-am trezi cu totii direct in a doua relatie. Intensitatea primei iubiri ne face sa stabilim standarde greu de atins in viitoarele relatii, iar partenerii maturi pot parea plictisitori. Solutia pe care o propune Brynin este simpla: sa ne protejam de pasiunea intensa starnita de prima dragoste si astfel vom fi fericiti cu urmatorii parteneri si vom face fata cu brio pragmatismului vietii de cuplu.

Dar ce bine ar fi daca socoteala de acasa s-ar potrivi cu cea din targ. Poate R. nu ar mai fi cautat in disperare aceeasi emotie si aceleasi senzatii cu urmatorii barbati. Pana acum viata ei a fost un sir lung de cautari si dezamagiri: niciun alt barbat nu a mai facut-o sa se simta atat de vie. Dupa cateva luni, uneori mai putin, petrecute alaturi de cate un nou potential amorez, buzele ei spuneau inevitabil acelasi cuvant: Urmatorul!

De R. putem spune ca a fost norocoasa, dintr-un anumit punct de vedere: prima ei poveste de iubire nu s-a terminat tragic, nu a avut parte de drame, desi isi aminteste si acum cum simtea ca nu mai avea lacrimi pe care sa le verse. Ajunsesera intr-un punct in care nu mai puteau fi impreuna. Dar ce se intampla atunci cand lucrurile merg prost in momentul in care iubesti prima data? Cand iti dai seama ca omul pe care il iubeai este total diferit de cel din realitate?

Am un singur cuvant pentru voi: sechele. Sechele care nu te parasesc sau pentru care trebuie sa muncesti din rasputeri ca sa dispara. Cum e cazul lui A. Teama a caracterizat toate relatiile care au urmat primei iubiri. I-a fost frica sa nu sufere din nou si de aceea se retragea mereu, in plina glorie, atunci cand lucrurile deveneau serioase. Sau cand celalalt facea chiar si cea mai mica greseala. Punct si de la capat.

Nu cred in destin si nici ca numite lucruri se intampla pentru ca asa trebuie. Cred ca din fiecare experienta, in special din cele nefericite, trebuie sa iei partea buna, partea plina a paharului. Ce ai invatat? Ce trebuie sa corectezi la comportamentul tau? Ce greseli ai facut? Si toate isi gasesc raspuns daca putem sa ne judecam pe noi insine.

R. a invatat ca instinctele materne trebuie sa le pastreze pentru copii, nu si pentru barbatii din viata ei.

R. stie acum ca nu trebuie sa mai incerce sa schimbe oamenii, ci sa ii accepte asa cum sunt.

A. invata chiar in aceste momente ca trebuie sa riste, ca uneori nu se intampla nimic rau daca te arunci in viata fara colac de salvare.

A. vrea acum sa nu mai fie ea cea care controleaza totul, ci sa se lase purtata de instincte.

Si, intr-un final, de ce nu uitam prima iubire niciodata? Ca sa ne aminteasca mereu ca se poate. Ca exista. Ca putem iubi un om mai presus de propria noastra fiinta. Iar aceasta amintire ne hraneste sufletul si spiritul in acele momente in care incepem sa credem cu ardoare ca nu se mai gaseste nimeni pentru noi.

Poate mama are dreptate cand zice ce-i al tau e pus deoparte.

Sursa: Renne
Sursa foto: Ask Men

Etichete: , , , , , , , , ,

EscapeReality Escape Rooms

Comentarii (4)

 

  1. stefan says:

    asa evi…art astea-mi plac :))

  2. Andreea says:

    emoticonul acela ma induce in eroare…iti plac sau nu? cat despre articol, e mai mult decat reusit, provoaca amintiri ce le credeam pierdute

  3. FLORINA says:

    va ramane o cicatrice, care odata cu trecerea timpului se va vindeca si te va face mai insensibil, iar peste ani cand ai sa constientizezi totul , te desmeticesti brusc si realizezi ca ai trupul plin de cicatrici, unele chiar sangerande.
    eu am 22 de ani si prima iubire a fost akm 6 ani..am fost doar 2 luni cu el..dar a fost de ajuns k sa’l iubesc enorm.akm eu am o relatie de 4 ani cu altcineva,el la fel..il vad numai intamplator,dar cert e k atunci knd il vad ma simt k la 16 ani…si,,,,,ink ma mai gandesc la el:( ( si mentionez k a fost al 2’lea “prieten” din viatza mea)..prima iubire nu inseamna sa fie neaparat primul prieten din viatza ta…poti sa vb cu multi baieti si pe prima iubire sa’l cunosti trz..

  4. andreea says:

    buna,ma numesc andreea sunt cu un baiat de 4 ani de zile,ma iubeste,il iub dar ele e posesiv si foarte gelos,crede in toata lumea orce iar spune,nu pra are incredere in mine,desi eu nu iam dat motive niciodata sa nu aiba incrdere in mine.Eu candva in trecut pe la 16 am avut pe cineva de care eram foarte indragostita,a tinut un an si apoi sa terminat pt sa dus la facultate si acolo sa gasit pe altcineva si asa sa terminat relatia mea k el,insa am ramas foarte buni amici,de cateva ori ne-am mai vazut si nu rezistam sa ne atingem si sa nu ne sarutam,amandoi mai aveam ceva unu pt altu si can ne vedeam tremuram amandoi insa si el are o relatie serioasa,si ne iubim amandoi parteneri insa eu ma mai gandesc la el cateodat chear si cand sunt in pat k sotu iubitu meu.

Lasa un comentariu

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.