Cand arta ucide

Scris de

Cultura este menita sa-i faca pe oameni mai completi, mai bogati spiritual. In unele cazuri insa ea ii sensibilizeaza profund, determinandu-i, deseori si pe fondul unor crize existentiale, sa recurga la masuri extreme. Au existat in istorie forme de arta care au avut o influenta puternica asupra oamenilor, pe multi determinandu-i chiar sa-si ia viata. Mai jos va prezentam trei astfel de cazuri: melodia „Gloomy Sunday”, romanul „Suferintele tanarului Werther” si filmul „The Deer Hunter”, precum si influentele lor nefaste.

Melodia

szo„Gloomy Sunday” a fost compusa in 1933 de pianistul si compozitorul ungur Rezso Seress (foto), aflat intr-un moment de profunda criza existentiala. In „Gloomy Sunday” solistul deplange moartea persoanei iubite si contempleaza la sinucidere. La scurt timp dupa lansarea piesei au aparut numeroase cazuri de sinucidere, legate direct de melodie. Parca ceva din acest cantec, vioara care iti da impresia ca sufera ea insasi, i-a impins pe oamenii care au auzit-o sa renunte la viata. In SUA „Gloomy Sunday” a fost numit „cantecul ungar al sinucigasilor”. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Radio BBC a interzis melodia.

Prima sinucidere cauzata de piesa a fost consemnata in 1936. Atunci, ungurul Joseph Keller si-a luat viata scriind pe un biletel “Gloomy Sunday”. Apoi, in anii urmatori mortile legate direct de melodia compusa de Seress pareau sa nu mai conteneasca. In Berlin un tanar a angajat o banda sa-i cante „Gloomy Sunday” iar apoi s-a dus acasa si s-a impuscat in cap cu un revolver. Inainte de a se sinucide, tanarul s-a plans familiei ca melodia l-a deprimat profund si ca nu si-a mai putut-o scoate din cap. La numai o saptamana, tot in Berlin, o tanara a fost gasita spanzurata in apartamentul sau. Politia a gasit la vedere o copie a versurilor cantecului in dormitorul fetei. Apoi, la alte doua zile, o secretara din New York s-a gazat cerand intr-o notita ca „Gloomy Sunday” sa fie cantata la funeraliile sale. Dupa alte cateva saptamani, un alt new yorkeez, de 82 de ani, a sarit de la fereastra apartamentului sau aflat la etajul sapte, imediat dupa ce a cantat la pian „Gloomy Sunday”. Cam in acelasi timp cu americanul, un adolescent din Roma a auzit accidental piesa. La numai cateva momente s-a aruncat de pe un pod si a murit. Au urmat apoi multe alte sinucideri legate de melodie. Numarul exact nu este cunoscut insa se estimeaza peste 100 de cazuri.

Insusi Seress s-a sinucis in 1968, dupa o viata de suferinte mentale si mizerie. La moartea sa, dirijorul Otto Klemperer nota: „El (n.r. – Seress) nu este un muzician – este un geniu”.

Cartea

goetheCand Goethe (foto) a publicat in 1774 „Suferintele tanarului Werther”, cartea a fost foarte bine primita de critici si de cititorii din intreaga Europa. Catalogat de Thomas Mann drept o opera de o „sensibilitate extrema si epuizanta”, romanul este responsabil de un val de sinucideri in intreaga lume, chiar si la decenii dupa publicarea sa. Opera, bazata pe evenimente reale – sinuciderea tanarului Karl Wilhelm Jerusalem, proclama drepturile emotiei si crezul tineretului, protestand impotriva rationalismului si a moralismului generatiei anterioare. Insusi Napoleon a fost atat de impresionat de carte incat i-a spus personal lui Goethe ca i-a citit romanul de sapte ori.

Sinuciderea lui Werther a inspirat o serie de tineri, deopotriva baieti si fete din Germania si Franta sa isi ia viata, avand deseori in buzunare exemplare din romanul lui Goethe. Din aceasta cauza biserica a inceput sa predice impotriva romanului iar ulterior Facultatea de Teologie din Leipzig a solicitat interzicerea operei, pentru ca acesta recomanda sinuciderea. Mai mult, in 1776, in Danemarca, traducerea a fost interzisa. Apoi, miscat de consecintele operei sale, chiar Goethe a rescris romanul intre 1783 – 1787, subliniind faptul ca Werther avea probleme mentale si incercand sa-i descurajeze pe cititori in a-i urma exemplul. In deschiderea variantei revizuite Goethe a pus o nota: „Si tu, suflet bun, care simti o dorinta obsesiva ca a lui, consoleaza-te cu suferintele lui, si lasa cartea aceasta sa-ti fie prieten oricand din pricina soartei vitrege sau chiar din vina ta, nu-ti gasesti un prieten mai apropiat”.

Un secol si ceva mai tarziu, in 1939, cartea era inca asociata cu ceva malefic. Guvernul dictatorului spaniol Francisco Franco a ordonat bibliotecilor sa elimine lucrarile unor „scriitori dezgustatori precum Goethe“.

Filmul

deerhunt

Filmul „The Deer Hunter”, regizat de Michael Cimino si lansat in 1978, este puternic, filozofic si perturbator. De aceea, in 1996, Libraria Congresului a inclus pentru pastrare o copie in United States National Film Registry, deoarece „The Deer Hunter” este „semnificativ din punct de vedere cultural, istoric si estetic”.

Pelicula este povestea a trei prieteni, americani de origine rusa dintr-un mic oras din Pennsylvania, care merg in razboi in Vietnam. Un laitmotiv al filmului este jocul ruleta ruseasca, in care intr-un revolver cu sase camere se introduce un glonte. Apoi butoiasul se invarte si pistolul se pune la tampla. Exista o sansa din sase ca jucatorul sa nimereasca glontele si sa moara. Fiind un mare succes de box-office, „The Deer Hunter” a avut o influenta imensa asupra celor care l-au vizionat. Circa 35 de sinucideri, majoritatea comise de tineri, au fost consemnate la numai trei ani de la lansarea filmului. Majoritatea victimelor au jucat ruleta ruseasca acasa sau cu prieteni si nu au avut norocul sa nimereasca o camera goala in butoiasul revolverului.

In 1981 New York Times relata despre Ted Tolwinski (26 de ani) si David Radnis (28), care au jucat ruleta ruseasca la scurt timp dupa ce au urmarit impreuna filmul. Ambii au murit dupa ce si-au pus pistoale la tampla si au apasat pe tragaci de cate doua ori. In acelasi an, un tanar de 23 de ani, Daniel Bouley, s-a impuscat in cap, influentat de film. The Washington Post relata in 1980 ca un baiat de 16 ani s-a impuscat in tampla in propriul dormitor, dupa ce a incercat ruleta ruseasca, la scurt timp dupa ce vizionase „The Deer Hunter”.  Iar acestea sunt doar cateva exemple…

Sursa: Renne.ro
Sursa foto: Renne.ro

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

NemiraNemira
EscapeReality Escape Rooms

Lasa un comentariu

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.