Scurt periplu culinar in istoria noastra
Scris de Mihaela Stefan
Alaturi de istoricul Georgeta Filitti, am dat timpul inapoi pana in secolul al XVI-lea si am luat loc la masa lui voda. La aceste mese domnesti ierarhia sociala era surprinsa prin aranjamentul oaspetilor (cei mai importanti boieri stateau cat mai aproape de domnitor). Vasele in care se servea mancarea erau si ele ierarhizate: domnitorul manca din vase de argint, iar boierii, din cositor. Nu se foloseau servetele, dar existau totusi tacamuri. In aceasta privinta ne putem mandri cu faptul ca am folosit furculita inaintea lui Ludovic al XIV-lea.
O astfel de masa putea sa aiba pana la 60 de feluri de mancare, de aceea dura si foarte mult, uneori pana la opt ore. Mancarea era super-elaborata si extraordinar de gustoasa, bucatarii erau de obicei tigani, se gateau diverse carnuri: pasari, vitei, vanat, peste foarte mult (consumul de peste era posibil datorita existentei ghetariilor). De asemenea, mancarea se pregatea cu foarte multe condimente, dovada a puternicei influente orientale.
In ceea ce priveste alcoolul, la mesele domnesti se consuma in special vin. Vinul nu avea diversitatea sau rafinamentul soiurilor actuale, dar avea marele avantaj de a fi complet natural. Se mai consumau si diverse lichioruri colorate cu sucuri de fructe. Oamenii mancau nechibzuit de mult, burta era nelipsita printre randurile boierilor, fiind vazuta ca un semn al bunastarii.
Poate va intrebati unde sunt unele dintre alimentele cele mai consumate in ziua de azi. Cartoful, de exemplu, apare in spatiul romanesc in 1810, si abia dupa 1830 se generalizeaza cultivarea lui. Berea, atat de populara astazi, apare la noi in secolul al XIX-lea si este primita la inceput cu mare reticenta. Zaharul nu se folosea deloc pentru ca indulcitorul vremii era mierea.
Alimentatia se schimba odata cu venirea fanariotilor. Incep sa se consume din ce in ce mai multe dulciuri (rahat, serbet), lactate (iaurt din lapte de vaca si bivolita). Incepe sa fie consumata si cafeaua. Aceasta bautura foarte tare si aromata nu este un simplu aliment, ci un element de socializare. Tot in aceasta perioada se produce o shimbare a perceptiei trupului feminin: femeile grase incep sa placa! Iar abundenta dulciurilor face ca ingrasatul sa nu fie deloc o problema.
Incepand cu secolul al XIX-lea, comunicarea Tarilor Romane cu Europa se intensifica, idei noi isi fac loc in bucataria, moda, gandirea noastra. Francezii sunt cei care au avut asupra noastra o influenta fantastica. Obiceiurile occidentale sunt preluate rapid, in sfera culinara se schimba foarte mult aranjamentul mesei, ce se mananca si cum se mananca. Pe masura ce inaintam in secolul al XIX-lea, masa devine din ce in ce mai rafinata, de exemplu fata de masa este impecabila iar servetele sunt rulate in inele de argint. De asemenea, apar menu-urile: orice invitat gaseste pe masa un carton pe care sunt scrise felurile ce i se vor servi. Bineinteles ca acestea sunt, de cele mai multe ori, scrise in limba franceza. Educatia incepe sa-si spuna cuvantul, asftel ca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea oamenii trebuiau sa deprinda o adevarata tehnica pentru a manca. Felurile de mancare se reduc considerabil, masa nu mai este prilej de indopare, ci de socializare.
Dupa doua ore de digerat istorie culinara am incheiat seara cu un apetit de nestavilit. “Ce mincau romanii: de la mesele domnesti la banchetele interbelice” este numele evenimentului care s-a desfasurat in cadrul Fundatiei Calea Victoriei.
Etichete: Bucuresti, culinar, exclusiv, Fundatia Calea Victoriei, Georgeta Filitti, intern, istorie, opinii, reportaje
