Gioconda: de la Luvru intr-un mall din Hong Kong

Scris de

Un artist neozeelandez, Maurice Bennett, cunoscut drept “toastman” datorita creatiilor sale facute din paine prajita, a recreat din toast-uri o Gioconda “pixelata”, pe care a expus-o intr-un mall din Hong Kong. Prezenta Giocondei in spatiul unui mall este cel putin neobisnuita pentru majoritatea dintre noi.

Capodopera artistului renascentist Leonardo da Vinci, “Gioconda”, cunoscuta si sub numele “Mona Lisa”, a fost de-a lungul timpului un subiect mult dezbatut. Lucrarea a fost vazuta ca obiect estetic, filosofic sau ca produs de advertising. Gioconda a devenit un produs de mediere intre “high art” si “low art”. De la opera de arta renascentista la “produsul” Mona Lisa de astazi ea cunoaste un parcurs sinuos.

Ca raspuns la tendinta dezvoltarii unui “cult al eroului”, de preamarire a artistului mort, asemanat Creatorului universal, artistul suprarealist Marcel Duchamp realizeaza in 1919 lucrarea “L.H.O.O.Q”. Este de fapt o satira adusa la adresa Giocondei renascentiste. Pe un print ce reproduce lucrarea lui Da Vinci, Duchamp adauga mustati si un cioc de adolescent realizate in tehnica graffito, si initialele L.H.O.O.Q. centrate in partea inferioara a lucrarii, gest ce ar putea fi tradus ca lipsa de respect fata de cultura. Si totusi, nu ar trebui sa ne mire prea mult acest gest avand in vedere faptul ca dada-istii, iar Marcel Duchamp a fost si dadaist, erau atat pentru, cat si impotriva artei. Citit sonor, litera cu litera, in franceza, titlul genereaza expresia “elle a chaud au cul” (“Are un fund fierbinte”). Toate acestea au fost interpretate ca o aluzie pe care o facea Duchamp la adresa homosexualitatii lui Leonardo da Vinci, dar si la propriul interes pentru ambiguitatea sexuala.

Inspirandu-se din parodia lui Duchamp, in 1954 Salvador Dali face un autoportret pe care-l numeste “Autoportret asemeni Mona Lisei”. Ceea ce adauga imaginii originale sunt mustata, ochii si mainile sale, in care tine o suma de monezi.

In 1963, Andy Warhol, reprezentant al artei pop, realizeaza seriografii cu chipul Mona Lisei, ce poarta titlul “Treisprezece sunt mai bune decat una”. Reproducerea imaginii cu ajutorul acestui procedeu artistic o va transforma intr-un simbol modern al erei consumiste, asa cum devenisera si Marilyn Monroe, Elvis Presley, Supa Campbell sau Brillo Box.

Persoane publice, vedete, cutii in care se gaseau produse alimentare, toate intra in aceeasi zona, in categoria produselor de consum. Acestea trei sunt cele mai sonore exemple din istoria artei cu privire la “transformarile” pe care le-a cunoscut Gioconda, insa exemplele pot continua.

De la opera de arta consacrata in muzeu, Mona Lisa fiind cea mai cunoscuta lucrare de la Louvru, ea este transpusa pe carti postale si alte obiecte de consum, pe produse usor de inteles si de digerat de marea masa a publicului, devenind in cele din urma un stereotip.

Portretul original o reprezinta pe Lisa Gherardini, sotia unui comerciant florentin numit Francesco del Giocondo. A fost realizat in Florenta intre 1503-1506, insa a fost terminat in Franta, Da Vinci alegand sa pastreze pentru el tabloul in loc sa-l dea celor care-l comandasera.

Sursa: Renne
Sursa foto: The Telegraph

Etichete: , , , , , ,

EscapeReality Escape Rooms

Comentarii (1)

 

  1. laura popescu says:

    articol scurt si plin de substanta. mi-a placut

Lasa un comentariu

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.