Slovacia, model pentru Romania: fermierii romani pot lua lectii de agricultura de la slovaci
Scris de Autor invitat
Romania incearca sa copieze „modelul polonez” de ani buni, insa poate ar trebui sa isi indrepte privirea putin in alta parte, catre Slovacia.
Cu o populatie de numai 49.000 de kilometri patrati si o populatie de numai cinci milioane de oameni, Slovacia este membra a Uniunii Europene din 2004 si poate constitui un model demn de urmat pentru tara noastra.
Am vizitat zece proiecte de succes la nivelul intregii tari, pentru care am parcurs peste 1.300 de km, cei mai multi pe autostrazi bine puse la punct. Insa este o tara de la care Romania ar avea multe de invatat. Infrastructura si reteaua dezvoltata de autostrazi ii ajuta cu siguranta pe fermierii slovaci, care nu au asteptat facilitati din partea statului lor pentru a putea demara afaceri. Ci au apelat la banii europeni si au facut credite. Am intalnit sate cu doar 400 de locuitori care au stiut insa cum sa foloseasca banii europeni. Banii europeni acopera in marea majoritate 50% din investitie, iar pentru restul agricultorii slovaci iau credite pe care le garanteaza de regula cu echipamentele achizitionate sau cu cladirile si terenurile din dotare. Instalatii de biogaz, ferme prietenoase cu mediul, fabrici de lapte, fabrici de hartie, casa de mestesuguri, pensiuni agroturistice, toate au fost realizate din fonduri comunitare.
Instalatia de biogaz
In prima zi, am mers in satul Smolinské, districtul Senica, regiunea Trnava, unde am vazut instalatiile de ultima generatie pentru producerea de biogaz, al caror beneficiar este Societatea Agricola Smolinské, finantat prin masura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi.
Investitia in acest proiect s-a ridicat la 5 milioane de euro intr-o instalatie pentru producerea de biogaz, finantata in proportie de 50% din fondurile europene pentru dezvoltare rurala. Aceasta reprezinta alternativa stabila, cu un venit lunar de 90.000 de euro, pentru asociatia agricola din localitatea slovaca Smolinske in fata instabilitatii preturilor produselor rezultate din productia agricola sau din cresterea animalelor.
“A trebuit sa ne decidem sa investim intre proiecte pe biogaz si unele pe productie agricola. Deoarece avem un teren neprielnic pentru agricultura si ar fi trebuit sa crestem numarul de bovine, am decis sa diversificam activitatile agricole si sa investim in constructia unei instalatii pentru producerea de biogaz in Smolinske si sa utilizam resursele regenerabile. Un alt impediment a fost pretul nesigur al laptelui si carnii. Am vrut ceva stabil pentru asociatia noastra. In schimb, pretul energiei era stabil pentru o perioada de 10 ani si astfel am putut planifica niste costuri”, a declarat Roman Ruzicka, presedintele asociatiei agricole Smolinske.
Proiectul a fost contractat in ianuarie 2010 si a fost finalizat un an mai tarziu, in martie 2011, iar cofinantarea a fost asigurata prin contractarea unui credit bancar.
Investitia a presupus transformarea unor surse de energie regenerabile in biogaz, iar materialul rezultat dupa scoaterea biogazului este folosit ca ingrasamant pentru terenuri, prevenind astfel si eroziunea solului. Agricultorii vor sa faca acolo si un grajd.
“Am ales sa investim intr-o solutie umeda, folosind amestecul de reziduuri de animale cu apa, pentru ca aduce mai repede beneficii si rezolvam, totodata, si o problema de mediu. Producem un megawatt pe ora (1 MWh) de energie electrica, este maximum la care putem primi subventia. Intentionam sa mai facem si un grajd pentru animale de unde sa provina materia prima. Toate reziduurile vor fi colectate si vor ajunge direct la statia de biogaz. Lucram la 90% din capacitate, ceea ce ne asigura afaceri de 85.000 – 90.000 de euro lunar”, a precizat presedintele asociatiei.
Acesta a afirmat totodata ca pentru activitatea lor ei cumpara energie, pentru ca este mai ieftina decat cea pe care o produce, care este subventionata.
Intrebat despre conditiile de creditare pentru cei care acceseaza fonduri europene, Ruzicka a subliniat ca pe piata slovaca creditele sunt accesibile “daca exista garantii”, desi cei care achizitioneaza fonduri europene nu au tratament preferential, iar uneori, “am impresia ca pentru cei din agricultura creditele sunt chiar mai dezavantajoase decat pentru cei din industrie”.
“In Slovacia, nu functioneaza niciun fond de garantare. Am garantat cu toata tehnologia si cu cladirile si terenurile pentru acest credit obtinut cu o dobanda de 9% si pe care il vom rambursa in 10 ani”, a adaugat Ruzicka.
Seful asociatiei agricole din Smolinske a mentionat ca in Slovacia nu este foarte greu sa accesezi fonduri europene, “daca proiectul este bine facut si sunt garantii in spate”, decizia tine insa si de cat este de profitabil este pentru agricultori. “Noi am preconizat o perioada de 6-8 ani pentru amortizarea acestei investitii, insa cred ca se va mai intinde cu inca un an”, a mai spus reprezentantul agricultorilor slovaci.
Potrivit acestuia, productia agricola in Slovacia a crescut in ultimii ani iar in prezent exista un “razboi” pe achizitia de silozuri pentru ca sunt mai multe statii de biogaz, respectiv cinci finalizate, dar mult mai multe in curs de finalizare.
Asociatia slovaca are in administrare circa 1.500 de hectare de terenuri agricole, de unde rezulta materia prima, masa verde utilizata pentru furajarea animalelor, insa mai achizitioneaza anual in jur de 20-30% din necesar si de la altii. Pentru ca tehnologiile folosite sunt de ultima generatie, totul fiind automatizat, statia de biogaz functioneaza cu doar trei angajati.
Urmatorul proiect vizitat au fost echipamentele tehnologice modernizate ale Cooperativei Agricole din satul Podolie, districtul Nové Mesto nad Váhom, regiunea Trenčín, finantat prin masura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi. Investitia s-a ridicat la 483.130 euro, fiind contractata in anul 2011 si finalizata in luna mai anul acesta. Cooperativa agricola Podolie reprezinta fuziunea din trei generatii. Obiectul principal de activitate il reprezinta vanzarea de produse agricole pentru prelucrare si revanzare. Diversitatea productiei de marfuri elimina efectele negative ale sezonalitatii si aduce stabilitate economica.
Apoi, am mers mai departe in satul Rudník, districtul Myjava, unde am putut vedea modernizarile Companiei Agricole Ekotrend Myjava, beneficiar Ekotrend Myjava SRO, proiect finantat prin masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole. Scopul principal al proiectului este cresterea productivitatii companiei prin procesarea cerealelor, modernizarea halei de depozitare pentru a spori conditiile de igiena si a imbunatati conditiile de munca ale angajatilor, precum si cresterea eficientei muncii prin achizitionarea unui sistem informatic. Investitia s-a ridicat la 283.769 euro si a fost finalizata in august 2011.
Fabrica de hartie
Cel de-al patrulea proiect vizitat in prima zi a fost „Diversificarea productiei in manipularea materialelor din hartie si a textilelor”, beneficiar fiind Societatea Agricola Veľké Ripňany, satul Veľké Ripňany, districtul Topoľčany, regiunea Nitra, finantat prin masura 311 Diversificarea activitatilor non-agricole.
Cooperativa clasica Radosinka din Veľké Ripňany are 180 de proprietari din sase localitati. Ea si-a diversificat activitatea pe zona non-agricola cu ajutorul fondurilor europene, iar rezultatele sunt cuantificate in venituri anuale de 1,5 – 2 milioane euro si exporturi in mai multe tari europene, inclusiv in Romania.
Cooperativa are 8.400 hectare de teren, 930 de vaci de lapte din 1.200 de capete de bovine si produce anual 7,5 milioane de litri de lapte.
”Cu ajutorul unui proiect in valoare de 987.600 de euro, din care 40% a fost acoperit din fondurile europene pe dezvoltare rurala, a fost diversificata activitatea asociatiei noastre prin introducerea unor activitatii non-agricole anexe productiei din sectorul vegetal si din cel zootehnic. Am achizitionat in anul 2010 utilaje pentru laminarea hartiei si a materialelor textile si producem acele materiale textile netesute pentru spitale, facem servetele de unica folosinta si fete de masa. Avem deja 30 de angajati in acest tip de activitate, iar rezultatele se pot cuantifica in venituri de 1,5-2 milioane de euro pe an”, a declarat presedintele Consiliului de Administratie al acestei cooperative, Stefan Korec, pentru jurnalistii romani care au vizitat acest proiect.
Potrivit acestuia, produsele obtinute in cooperativa sunt exportate in Austria, Ungaria, Germania, Cehia, Polonia dar si in Romania. Cooperativa produce 60 de tone de servetele pe luna.
”Exportam in Romania produse din laminate necesare in industria auto unei firme din Bistrita, respectiv unei companii care face componente pentru Dacia, iar din Romania importam materia prima pentru hartie”, a precizat presedintele cooperativei.
Cooperativa slovaca a fost infiintata in anul 1949 si ajunsese in anii 1970 la peste 800 de angajati, insa cele mai multe activitati erau cele non-agricole, inclusiv in constructii. Dupa incetarea sistemului socialist si incepand cu anul 1993, cooperativa s-a concentrat mai mult pe productia simpla de hartie, ca si activitate non-agricola, dar si pe productia vegetala si animala.
”Ne specializam in cultivarea cerealelor, a florii soarelui, rapitei de ulei si porumbului si mai nou avem 14 hectare de vita de vie. In prezent, activitatea este una de modernizare, avem butuci tineri, dar preconizam in anii urmatori o productie 100.000 de litri de vin, din care vrem sa trimitem si la export”, a mai adaugat Stefan Korec.
El spune ca ia subventii europene pe suprafata de 180 de euro la hectar si subventii nationale destinate altor culturi (sfecla) si circa 90 de euro pe cap de vaca.
Ferma de 2 milioane euro
Cea de-a doua zi din cadrul vizitelor organizate in Slovacia de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) la proiecte finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) a fost ziua produselor lactate. Am mers in satul Raková, districtul Čadca, regiunea Žilina. Aici am putut gasi o ferma prietenoasa cu mediul, un complex zootehnic model finantat prin masura 121 ”Modernizarea exploatatiilor agricole”, al carui beneficiar este Uni – Con Kysuce.
Gazda, Jozef Samaj, este un fermier desavarsit, dar si un mare pasionat al vanatorii, dupa cum arata numeroasele trofee expuse in zona de primire din ferma: ursi, mistreti, antilope si cerbi. De altfel, el a vanat de cateva ori si in Romania si spune ca ar vrea sa incerce si o vanatoare de ursi.
Ziaristii romani au fost intampinati cu o bautura traditionala slovaca, Borovicka, obtinuta din ienupar, dar si cu produse lactate specifice, fabricate in ferma proprie: ”ate din branza” si ”noduri de branza”, dar si cu alte preparate obtinute din lapte de vaca sau de oaie condimentate cu diferite arome: branzeturi, placinte, prajituri, lapte batut, lapte dulce.
La randul sau, slovacul Jozef Samaj spune ca apreciaza produsele traditionale romanesti, in special pastrama si carnea de berbecut, dar si branzeturile tari, pe care le gaseste foarte delicioase.
Ferma a trecut de la statul slovac in proprietate privata in anul 1996, insa a fost devalizata si distrusa in totalitate dupa 1989, dupa caderea socialismului. A reconstruit-o si a modernizat-o si acum are 40 de angajati, insa vara angajeaza mai multi sezonieri. Societatea Uni-Con Kysuce detine in ferma 60.000 de pasari, 1.200 de oi, 150 de vaci de lapte si 200 de vitei. Aproape toata productia de lapte de oaie si de vaca obtinuta in ferma se prelucreaza aici si se vinde direct din curte.
Societatea Uni-Con Kysuce si-a orientat activitatea catre sectorul ecologic, in cresterea animalelor si prelucrarea produselor lactate, iar cu ajutorul unui proiect finantat din fonduri europene in valoare totala de 1,8 milioane de euro a reusit sa treaca o parte din activitati in agricultura ecologica, sa construiasca noi adaposturi pentru animale dotate cu echipamente moderne si sa devina o ferma prietenoasa cu mediul. In plus, produce fan si faneturi ecologice si prelucreaza laptele de oaie si de vaca.
”Ne dedicam activitatea mai mult in sectorul zootehnic, mai mult pentru pasunat decat in sectorul cultivarii cerealelor avand in vedere ca localitatea este situata la o altitudine de pana la 1.000 de metri deasupra nivelului marii si nu este tocmai locul potrivit pentru cultivarea cerealelor. De aceea cumparam aceste cereale necesare activitatii noastre. Ne-am orientat catre domeniul ecologic, iar fanul si fanetele obtinute de pe pasunile noastre sunt ecologice si ne ajuta la productia zootehnica”, a declarat Jozef Samaj.
Fermierul mentioneaza insa ca oamenii din localitate nu doresc sa lucreze in agricultura si este foarte greu sa gaseasca oameni pentru acest tip de productie.
”Cu ajutorul fondurilor europene, am reusit sa achizitionam o linie de productie si un adapost pentru ovine, pentru ca am crescut numarul lor la 1.200 de capete si vrem sa minimalizam numarul de ore de munca manuala. Mai primim totodata subventii pentru teren agricol si productie zootehnica de 500.000 euro annual”, a explicat proprietarul societatii.
Tot cu ajutorul proiectului european mentionat, din care numai o suma de 676.000 de euro a reprezentat finantare nerambursabila de la UE, proprietarul a construit un areal pentru adapostirea viteilor si a ingradit terenul de 1,5 km.
”Toata productia care provine de la ovine este ecologica, iar laptele obtinut, fie ca este de vaca sau de oaie, se prelucreaza aici si se vinde direct din curte. Din prelucrarea laptelui avem venituri de 20.000 de euro lunar, dar nu exportam nimic, totul se vinde pe piata locala. In schimb, la carne de pui, unde producem anual 70.000 de kilograme de carne de pui, vindem nu doar in Slovacia, ci si in alte tari ale UE. Asteptam viitoarea programare financiara pentru accesarea de noi fonduri europene”, a adaugat Samaj.
Fondurile viitoare vor fi orientate tot pentru imbunatatirea productiei zootehnice, a productivitati si competitivitatii societatii.
Intrebat cu ce preturi vinde laptele, acesta a afirmat ca pentru consumatorii finali pretul este de 65 de eurocenti pe litri, iar pentru fabricile de lapte care vor sa-l prelucreze de 31 de eurocenti pe litru.
Fabrica de procesare a laptelui
Ne-am deplasat apoi in satul Blatnica, districtul Martin, la Societatea Agricola Gader Blatnica, care produce intre 8 si 10.000 de iaurturi pe zi. Societatea a achizitionat o masina frigorifica si utilaje de procesare a laptelui prin masura 121 ”Modernizarea exploatatiilor Agricole”.
Societatea este singura cooperativa din zona impartita pe patru zone cadastrale care acopera noua localitati, fiind mostenitoarea unor vechi si mici cooperative infiintate in anii 1950, in cele noua localitati din zona, care in anii 1975-1976 au fost unificate sub o singura umbrela si care functioneaza si in prezent.
Iaurturile fabricate in mica fabrica de procesare ridicata de catre actionarii societatii din fonduri proprii sunt vandute doar pe piata locala in magazinele mici, dar si prin marile lanturi de magazine, unele cunoscute si in Romania. Acestea ajung si in gradinite sau scoli, pentru ca sunt produse naturale ”apropiate de gustul de acasa” si nu contin conservanti.
Decizia comunitatii de a construi aceasta unitate de procesare a laptelui, care a costat 1,1 milioane euro, a venit dupa o perioada in care laptele colectat era vandut unei fabrici de procesare care se afla la o distanta destul de mare de aceasta comunitate, respectiv la 120 de kilometri.
”Fabrica a fost construita deoarece pana nu demult am vandut laptele la o fabrica de procesare aflata la 120 km. Din cauza distantei am decis sa facem o mica fabrica din fonduri proprii, pentru ca nu exista atunci posibilitatea de finantare prin fonduri europene. Fondurile totale alocate acestei proiect au fost de 1,1 milioane de euro, iar ulterior, dupa finalizarea proiectului, am mai luat de la UE pe un proiect de 150.000 de euro, inca 57.000 de euro pentru achizitionarea unor utilaje de procesarea untului, a unui tanc de racire pentru iaurturi si doua autoturisme care deservesc la distribuirea produselor”, spune presedintele cooperativei, Zlata Holubova.
Potrivit acesteia, intreaga fabrica, cu tot cu tehnologie, a pornit de la zero, si abia cand au fost finalizate lucrarile a aparut posibilitatea de finantare din fondurile europene, care insa nu a fost foarte mare. Iaurturile produse la Blatnica nu contin conservanti, afirma reprezentanta societatii.
”Noi avem o productie apropiata de cea naturala, facuta in casa, adica nu adaugam conservanti. Procesam circa 100.000 de litri de lapte lunar, iar pe zi facem in jur de 8.000 – 10.000 de iaurturi, mai putine insa in perioada de vara, in perioada vacantelor. Iaurturile se vand sub brandul Gader – numele cooperativei – avand pe ele si sigla nationala de calitate. Nu intentionam sa distribuim la distante mari, pentru ca au un termen de garantie redus, circa doua saptamani, si de aceea vindem in magazinele mai mici, dar si in Billa sau Kaufland, si distribuim in gradinite si scoli”, a adaugat Holubova.
Fabrica din localitatea Blatnica are acum in jur de 60 de angajati, iar numarul persoanelor care detin cota parte in aceasta fabrica este de 580. Ei primesc dividende, incepand de la 10-15 euro minimum, dar pot ajunge si la 2.000 de euro sau chiar mai mult in functie de cota parte, iar unele persoane pot sa cumpere terenuri si sa participe in acest fel la actionariatul societatii. Reprezentanta societatii slovace spune ca, pana in acest moment, societatea a avut profit.
Societatea detine 3.500 hectare de terenuri pe care le cultiva, 410 de vaci de lapte si 180 capete vita pentru carne, dar si vitei. De asemenea, membrii societatii vand faneturi, rapita pentru ulei si o fabrica de procesare a uleiului. Societatea primeste subventii de 20.000 de euro pentru vacile de lapte, o suma destul de mica, insa pentru teren sumele se ridica si la 700.000 – 800.000 de euro pe an.
Salariile angajatilor sunt in jur de 600 de euro net sau 800 de euro brut, insa cheltuielile sunt foarte mari, la fel si impozitele.
”In jur de 40% merge la stat si cred ca este o magarie, pentru ca statul nu ne da nimic si noi le dam 40%. Nu avem niciun fond de garantare, desi in ultimii ani agricultura este tot mai greu de realizat in aceasta zona, pentru ca ploua foarte mult. In 21 iulie am demarat recoltatul la cereale, dar inca nu l-am finalizat din cauza ploilor”, a spus Zlata Holubova.
Agricultura din Slovacia se caracterizeaza printr-un grad ridicat de arendare a pamantului, circa 95%, si cu numai 5% terenuri proprii, fiind axata cu precadere pe productia vegetala. Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul tarii si utilizeaza aproximativ 6% din forta de munca.
Populatia activa din agricultura este de 153.932 de locuitori, iar suprafata agricola totala este de 1,9 milioane hectare, din care terenuri arabile de 1,6 milioane hectare. Circa 200.000 de hectare sunt irigate. De asemenea, 83,3% din terenuri, respectiv 1,054 milioane hectare sunt detinute de persoane fizice, 110.932 hectare, 8,6%, de persoane juridice private, iar 99.415 hectare (8,1%) se afla in proprietatea statului.
Afaceri de familie
Familia Kel’o din satul Veľké Teriakovce, districtul Rimavská Sobota, regiunea Banska Bystrica, a accesat fonduri de circa 450.000 euro, insa a investit in total 900.000 euro pentru diversificarea activitatilor non-agricole, proiect finantat prin masura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi.
Ferma de familie a fost infiintata in 1992, pe numai cinci hectare de teren. In acea perioada cooperativele se desfiintau. Ulterior a inceput sa achizitioneze teren, detinand acum 1.650 hectare (din care 1.100 teren arabil) pe care face agricultura. Au construit si o pensiune, cu spatiu de joaca pentru copii, activitati in aer liber si un chiosc de lemn.
Familia slovacului Norbert Kel’o a reusit ceea ce romanii se chinuiesc de ani de zile: exporta vite in Turcia, Grecia si Italia. Norbert este cel mai mic dintre fratii Kel’o si administratorul firmei Kel’o a Synovia. Familia creste 400 de taurine pentru carne si incaseaza aproape 200 de euro la hectar subventie pentru cele 1.100 ha cultivate cu grau, porumb, secara, ovaz. Fermierii fac si ulei si mai au si 1.000 de oi din patru rase diferite, magari, lame si pasari emu, ”pentru copiii care vin cu familia in vizita la ferma”.
„Pentru ca avem preturile cele mai bune, bovinele de carne le exportam vii. Turcia deja incepe sa devina o problema si pentru noi. De o perioada de timp nu mai merge ca inainte sa exportam atat de usor, iar statul nu ne ajuta in niciun fel”, a spus Norbert Kel’o.
Familia Kel’o mai are trei firme in localitatile vecine. Norbert Kel’o adauga ca traderii cumpara graul de panificatie al slovacilor cu 145 euro tona si pe cel pentru furaj cu 110 euro, iar profit vor face cei care au recoltat inainte de ploi. Plata pe suprafata a fost in 2013 in jur de 200 euro/ha.
”Din momentul in care s-a inceput recoltarea, de doua luni si pana acum, o singura zi am avut fara ploaie, astfel incat cei care au reusit sa faca recoltarea inainte de inceperea ploilor, da, au recolta buna de grau pentru panificatie, iar recolta de dupa a fost de o calitate tot mai slaba. Porumbul nu l-am cules inca, dar arata foarte bine. Grau am obtinut cinci tone la hectar, iar secara – 4,5 tone/ha”, a spus Norbert Kel’o.
Un alt proiect vizitat a fost „Casa de mestesuguri- cladire multifunctionala”, beneficiar comuna Nemešany din districtul Levoča, regiunea Presov, finantat prin masura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi.
Katarína Pjatáková, manager al Grupului de Actiune Locala LEV din Slovacia, spune ca, in 2006, cladirea care acum este modernizata era pe atunci o darapanatura, fiind amenajata un an mai tarziu. In ultimii doi ani au fost investiti 215.289 euro din fonduri UE, in revitalizarea traditiilor, marcarea traseelor turistice si activitati de artizanat. La aceasta suma se adauga 2,08 milioane euro alocate pentru turism rural, educatie, reabilitarea satului si dezvoltare si servicii rurale pentru popopulatie.
Reprezentantii comunei Nemešany au dorit sa realizeze in localitate o investitie prin care sa poata realiza mestesuguri traditionale in vederea cresterii numarului de lucrari. Au achizitionat echipament de fitness pentru o sala de sport, mobilier pentru o sala de lectura si facilitati pentru un club de batrani si tineri.
In Nemešany sunt numai 400 de locuitori.
Am mers apoi intr-o alta locatie, cu 300 de locuitori. Renovarea centrului cultural si social “Lesik” din comuna Rimavské Zalužany, regiunea Banska Bystrica, a costat 36.000 euro, din care 23.000 euro a fost finantarea nerambursabila. Proiectul a fost finantat prin masura 413 Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale.
Centrul este folosit pentru activitati socio-culturale, festivitati, spectacole si are un amfiteatru in aer liber construit in urma cu doi ani. Aici exista si un teren de sport. Obiectivul principal al proiectului a fost crearea unor conditii mai bune pentru imbunatatirea vietii sociale si culturale in mediul rural.
Ferma cu reprezentanta si in Romania
Patru frati din orasul Detva, regiunea Banska Bystrica, au pus pe picioare o ferma care are acum in total 450 de angajati. Ei au investit 3,3 milioane euro in modernizari pentru cresterea competitivitatii, jumatate din investitie fiind finantata prin masura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole. Au achizitionat echipamente si utilaje pentru productia cerealiera, un distribuitor de ingrasaminte, tractor, mixer pentru furaje si cositoare automatizata.
Familia se ocupa cu productia agricola si alimentara. Cresc vite, oi, produc lapte si cereale. Insa au si o instalatie pe biomasa, unde sunt arse faneturile pe care nu le consuma animalele. Toate societatile detinute de familie administreaza 10.000 de hectare de terenuri agricole si 2.000 de hectare de padure. De altfel, ei lucreaza terenuri aflate la 300-900 metri altitudine. Cultiva rapita de ulei, secara si ovaz si detin 1.722 de vite. La ferma se prelucreaza 180.000 litri de lapte zilnic.
Instalatia pe biomasa are o capacitate de 3 MW, daca se ard faneturi, si de 6 MW, daca se arde lemn. In plus, fermierii detin si o statie pe biogaz de 3 MW electrici si 3 MW termici. ”Drept exemplu, o statie de gaze naturale vinde caldura cu 30 de euro pe MW, in timp ce noi vindem caldura produsa pe biogaz cu 8 euro pe MW. Avem si subventii pe acest sector, dar din partea Uniunii Europene, nu si din partea statului slovac”, a adaugat Malatinec.
Afacerile integrate din domeniul agriculturii, energiei si spatiului locativ aduc celor patru frati actionari din Detva venituri anuale de 45-50 de milioane de euro, iar, cu ajutorul fondurilor europene, activitatile au fost extinse si in domeniul agroturismului.
Unul dintre actionari, Martin Malatinec, a demarat un proiect de 7,5 milioane de euro in turismul rural, finantat in proportie de 50% din fonduri europene, intr-o zona in care in urma cu 85 de ani, s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura din Slovacia, respectiv minus 41 de grade Celsius.
Investitiile vizeaza constructia unei pensiuni moderne, cu restaurant, si zona de agrement, loc echitatie, helesteu, parc de distractii pentru copii, totul desfasurandu-se pe o suprafata de aproape 6 hectare. Aceasta va fi gata in 2016.
”In aceasta curte a fost masurata, pe 11 februarie 1929, cea mai joasa temperatura inregistrata vreodata pe teritoriul Slovaciei, minus 41 de grade Celsius. Acum, acest spatiu se afla in reconstructie si vom avea aici o pensiune, un restaurant, zona wellness, o cladire cu apartamente, un hipodrom, un spatiu acoperit pentru echitatie si dresaj, un carusel, dar si o statie de depozitare a apei. De asemenea, locul va avea si un helesteu si o zona de comercializare a produselor traditionale obtinute din fermele proprii. Vorbim de aproape 6 hectare de teren si o investitie totala de 7,5 milioane de euro, din care 50% va fi finantata din fonduri europene. Am primit deja de la UE o transa de doua milioane de euro”, a declarat Martin Malatinec.
De asemenea, firmele partenere Agroserv sunt fabrica de prelucrare a laptelui Koliba, care are o filiala si in Romania, la Cluj Napoca, si care vinde produsele obtinute in marile lanturi de magazine, o societate agricola care se ocupa de achizitia de terenuri, doua societati cu activitati stricte pe productie vegetala si zootehnica, o firma care administreaza instalatiile de biogaz si biomasa si o alta care administreaza in jur de 4.000 de locuinte din zona si unde cei patru frati detin 66% din actiuni, iar municipalitatea 34%.
Acesta nu a dorit sa furnizeze informatii cu privire la profitabilitatea filialei din Romania, a profitului anual inregistrat din toate aceste activitati si ale fondurilor europene atrase pana in prezent de aceste societati.
”Suntem patru frati si fiecare se dedica altei activitati. Fratele meu are fabrica de prelucrare a laptelui, una dintre surori se ocupa de partea economica si de audit, dar si de proiectele europene, cea de-a doua sora de transporturi, certificare si functionare, iar eu de agricultura, constructii, turism si partea energetica. Impreuna cu parintii mei, in socialism, detineam 30 de hectare de teren si acum avem 10.000. Eu spun intotdeauna ca de la parinti am invatat sa fiu taran, iar de la scoala sa fiu maistru”, a adaugat administratorul societatii.
Societatea Agroserv, activa in domeniul productiei agricole si cresterea animalelor, a luat fiinta in anul 1998, pana atunci proprietarul si administratorul acesteia fiind activ in fabrica de lapte Koliba, care a ajuns sa prelucreze in prezent, de la 1.500 de litri de lapte pe zi in anul 1992, la infiintare, la 180.000 de litri zilnic.
Intrebat daca intentioneaza sa achizitioneze terenuri agricole in Romania, Martin Malatinec a precizat ca pana acum nu a cumparat teren in afara granitelor Slovaciei, ci doar in regiunile in care activeaza.
In ceea ce priveste administrarea celor 4.000 de locuinte din oras si din localitatile invecinate, administratorul slovac a afirmat ca societatea lor asigura nu numai incalzirea intregului oras, dar si administrarea acestor locuinte si se ocupa si de realizarea calculelor pentru intretinere.
Fermierii slovaci sunt sustinuti prin cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune – Pilonul I (platile directe) si Pilonul II (fonduri pentru dezvoltarea rurala). Pentru anul acesta, Slovacia a alocat 377 de milioane de euro Pilonului I si 271 de milioane de euro Pilonului II. Pentru perioada 2014 – 2020, Ministerul slovac al Agriculturii si-a propus sa majoreze nivelul autosuficientei in cele mai importante sectoare de productie agroalimentara, astfel incat acesta sa atinga un nivel de 80% din totalul consumat, o dezvoltare silvica durabila, precum si o dezvoltare rurala care sa duca la majorarea numarului de locuri de munca la sate.
Potrivit lui Milan Semancik, seful Camerei de Comert si Agricultura din Slovacia, citat de USDA, platile disponibile prin noua Politica Agricola Comuna sunt financiar favorabile Slovaciei si fermierilor sai.
Tinta de 80% de autosuficienta a consumului de produse agroalimentare bazat pe resurse interne se va dovedi a fi o provocare, de vreme ce cota de produse slovace aflate pe piata s-a diminuat pana la un nivel de 50% in ultimii 10 ani. Singurul produs care atinge aceasta tinta de autosuficienta este reprezentat de bere.
Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), fosta APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit), a organizat in perioada 17-22 august 2014 mai multe vizite exemplificative de informare in Slovacia, la proiecte finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
A consemnat Alina Oprea.
Etichete: APDRP, exclusiv, fonduri europene, reportaje, Slovacia, stiri
