Cum mi-a murit speranta pentru urmatorii cinci ani
Scris de Adrian Popa
Ma simt prins intre ciocan si nicovala. Sa am de ales intre Mircea Geoana si Traian Basescu… E ca atunci cand trebuia sa votezi intre Iliescu si Vadim. Ce ironie. Cu primul pur si simplu nu pot vota, deoarece din instinct nu am avut niciodata nici cea mai mica urma de simpatie fata de PSD. Imi repugna tot ceea ce tine de acest partid in care neo-comunistii se bucura de capitalism netulburati. Exemple sunt destule: Hrebengiuc, Mitrea, Oprisan. Mai mult, cum as putea vota cu un partid care a lasat pe mana unui analfabet – Marian Vanghelie – cea mai importanta organizatie a sa, Bucurestiul? Sunt fortat astfel sa iau in calcul varianta Traian Basescu pentru 6 decembrie. Asta pentru ca vreau sa-mi manifest prin vot aversiunea fata de Patriciu, Voiculescu si Vantu, oameni care detin institutii media manipulatoare. Oameni care fabrica documente video pentru a-si submina adversarii nu merita niciun respect. Am lucrat atat pentru grupul Adevarul Holding cat si pentru Realitatea Catavencu si pot sa spun ca acolo se face orice numai jurnalism nu. Iar daca PSD va avea presedintele, guvernul format impreuna cu PNL si maghiari va avea de decontat la cei trei moguli, pentru serviciile de manipulare prestate, nu valize, ci vagoane de bani.
Insa daca ma gandesc cum au fost ultimii cinci ani sub regimul Basescu, ma intristez. Ce mi-ar putea oferi actualul presedinte in urmatorul mandat? Noi membri ai camarilei sale numiti in fruntea ministerelor? Noi rude care sa-si depuna candidatura pentru functii la care in mod normal, daca ar fi oneste, nici nu ar trebui sa aiba curajul sa se gandeasca? Noi investitii „masive” in infrastructura? Noi borduri schimbate la un an si jumatate in toate orasele tarii?
Norocul lui Basescu este ca multi oameni, printre care si eu, s-au maniat pe manipularea grosolana facuta prin mass-media de „aliatii” galbeni-rosii. Iar dezamagirea fata de dispretul cu care acestia fac cocktail din doctrinele politice, impinsi de la spate de moguli si sponsori, ii va face sa puna stampila pe actualul presedinte. Va fi asta de ajuns insa pentru a invinge monstruoasa, mutanta coalitie liberalisto-socialista?
Desi sunt tentat sa stau acasa, voi merge duminica la vot din spirit civic si ghidat de o maxima: “Sa speri risti dezamagirea. Sa incerci risti sa esuezi. Insa riscul trebuie asumat deoarece cel mai mare rau in viata este sa nu risti nimic”. Iar eu voi risca duminica viitoare girand raul care mie mi se pare mai mic.
*Opiniile autorului sunt ale lui si nu reprezinta viziunea site-ului Renne.ro
Etichete: alegeri, comentariu, dezbateri, intern, Mircea Geoana, opinii, stiri, Traian Basescu
