Seicii, banii si fotbalul
Scris de Alex Costea
Opt si doi. Va suna cunoscut? Si pentru mine au fost cifrele pe care le-am citit pe buzele tuturor in ultima saptamana. Nu proportiile scorului au impresionat o lume intreaga, probabil daca Manchester United ar fi jucat cu Swansea City, stirea nu ar fi tinut mai mult de doua zile. Dar scorul acesta s-a inregistrat intre doua echipe ce s-au batut la titlu in Anglia in ultimii 3-4 ani.
Insa nu despre surpriza de pe Old Trafford vreau sa vorbesc, probabil ca stirile legate de asta au fost epuizate… In ziua acestui meci, o alta partida din Premier League a inregistrat un scor de proportii, insa a trecut in umbra marelui derby. Etapa a 3-a din Anglia le-a pus fata in fata pe Tottenham si Manchester City, scorul fiind de 5-1 pentru gruparea din Manchester. Acest meci s-a remarcat prin mai multe lucruri: primul meci in care Edin Dzeko inscrie patru goluri si totodata primul meci in tricoul lui City pentru Samir Nasri. Un Samir Nasri ce, cu nici 4 zile in urma, evolua pentru Arsenal in preliminariile Ligii Campionilor. L-am urmarit in mod special pentru ca intotdeauna am fost curios in ce priveste primul meci al unui jucator de calibru pentru noua sa echipa.
Efectele aparitiei noii specii din fotbal, putredus de bani seicus, nu au intarziat sa se faca simtite. Samir Nasri nu a avut nicio problema in a se acomoda la noua sa echipa, de fapt in doi ani la Arsenal nu l-am vazut asa de bucuros atunci cand echipa sa inscria. Si cum sa nu fii bucuros cand esti platit regeste de un miliardar ce nu da de fundul buzunarului? Dupa spaniolul plin de sentimentalisme, a venit randul unui talent hipnotizat de hartii sa paraseasca Arsenal si nu a parut a avea nicio problema in a se desparti de gruparea londoneza. Mai mult, atitudinea sa din acest meci ne-a facut sa intelegem ca nu e melancolic nici macar o clipa in ce priveste trecutul sau la tunari.
Dar nu pe el il acuz, fotbalul in ziua de azi nu a ajuns decat o afacere si tot mai multi fotbalisti asta cauta: bunastarea lor materiala. Din punctul meu de vedere ceea ce strica imaginea fotbalului (pe care jucatori precum Cruyff, Van Basten si Platini s-au chinuit s-o construiasca) sunt aceste noi aparitii, dornice de a-si face un nume prin intermediul mass-media. Probabil ca singurul lucru ce le lipseste este celebritatea si vor sa fie remarcati prin traseul cel mai scurt: folosindu-se de sportul rege. Exemplele de seici ce cumpara fotbalul european sunt tot mai multe, primul caz cu un efect rasunator fiind la Manchester City, club detinut de seicul Mansour inca din 2008 pentru care a cheltuit aproximativ 1 miliard de euro. Si exemplul din Anglia nu a ramas fara ecou: in Spania, Malaga si Getafe sunt detinute de seici, iar in Franta avem PSG. Singurul lor scop sunt rezultatele imediate, bagand mana adanc in buzunar si incercand sa ademeneasca sportivii cu salarii astronomice absolut inutile.
Unde se vor opri nu stim, dar stiu ca spiritul acestui sport risca sa se piarda si tot mai multi fotbalisti sunt dornici de a avea si ei salariul lui Ronaldo sau Aguero. Intrebarea ce nu este departe de a fi pusa este: “Cand Manchester City va castiga Champions League sau campionatul in Anglia, cine va indrazni sa mai spuna ca banii nu aduc fericirea”?
Etichete: extern, fotbal, Manchester City, opinii, Premier League
Comentarii (2)
da, frumos articolul…felicitari celui care l`a scris.
textul are cateva mici greseli, alexandru fiind filolg ar trebui sa fie mai atent. in rest, toata admiratia.