Velociraptorii erau nocturni
Scris de Daniel Ionascu
Pe masura ce noi descoperiri se fac, pe atat dinozaurii devin mai ciudati. Iar cunostintele pe care noi le aveam despre ei se destrama in ceata.
Cele mai multe reconstructii de dinozauri portretizeaza aceste animale ca mergand ziua in amiaza mare, in vreme ce noaptea mamiferele ieseau din ascunzisuri sa se hraneasca. Numai ca nu e deloc asa.
Exista 4 categorii de animale dupa modul in care isi impart activitatea in timpul zilei: cele diurne prefera orele de lumina; cele nocturne vaneaza in special noaptea; cele crepusculare folosesc zorii sau apusul pentru a se hrani in vreme ce acelea cathemerale sunt active doar pe scurte momente ale intregii zile, cand au explozii de energie.
Desigur, acum e usor sa ne dam seama din ce categorie e fiecare animal pentru ca il putem supraveghea cand e activ. Mai greu este cand trebuie sa ne dam seama la animalele disparute.
Craniul si ochii, dovezile supreme
Dar doi cercetatori, Lars Schmitz si Ryosuke Motan, au dezvoltat un sistem inovativ pentru a vedea cand erau activi dinozaurii. Si au folosit ceva ce avem din abundenta – craniile lor.
Ochii tuturor pasarilor de azi dar si ai multor specii de reptile au un fel de armatura osoasa, numita inelul scleral, care se poate vedea in fotografia exemplarului de Deinonychus. Iar forma acestor inele urmeaza indeaproape functia lor. In animalele nocturne, inelul are o gaura mare in el pentru a lasa sa intre cat mai multa lumina. In cele diurne, acesta este mai gros si are o gaura mai ingusta. Asta da o vedere mai buna, o focusare mai puternica fara a incarca retina. Animalele crepusculare sau cathemerale
au inele undeva intre cele doua, dar tind sa aiba ochi mai mari raportati la marimea corpului.
Unii pterozauri erau activi noaptea
Schmitz si Motani au cercetat 164 de animale care traiesc azi si au observat ca sistemul lor prezice exact obiceiurile zilnice ale animalelor. Dupa care au analizat craniile a 23 de dinozauri, plus alte 10 reptile, inclusiv 8 pterozauri.
Ei au gasit ca marile ierbivore precum Diplodocus sau Protoceratops au fost cathemerale sau crepusculare, si numai o singura specie era cu adevarat diurna. Cei doi cred ca asta are legatura cu marimea sau dieta lor. Chiar si azi, multe ierbivore au nevoie de cantitati semnificative de mancare, precum elefantii. Astfel, animalele cathemerale pot sa evite cea mai calduroasa parte a zilei pentru a nu se supraincalzi si, in acelasi timp, pot manca atat cat sa se sature.
Cele mai multe pasari studiate erau diurne, inclusiv Archaeopteryx, ca si trei pterozauri. Insa faimosul Rhamphorhynchus s-a dovedit a fi nocturn.
Dinozauri care vanau noaptea
In acelasi timp, cei mai multi dinozauri carnivori, inclusiv Velociraptor si Microraptor, erau nocturni, cateva specii fiind cathemerale. Din nou, carnivorele moderne arata acelasi tipar. Mamiferele carnivore, de exemplu, sunt majoritatea nocturne. Noile cercetari sunt si ele in linie cu vechile studii.
De exemplu, Martin Kundrát si Jiří Janáček speculau ca micul pradator Conchoraptor putea fi nocturn, din cauza structurilor de creier care sugerau un auz excelent. Intre timp, Daniel Chure sugera ca animalele mai mici erau nocturne, in vreme ce acelea mai mari vanau doar ziua.
Deocamdata nimeni n-a studiat inelele sclerale ale unor monstri precum Allosaurus, Albertosaurus, Giganotosaurus, Spinosaurus sau Tyrannosaurus Rex.
Caderea unui mit
Deocamdata, studiul celor doi oameni de stiinta a spart mitul conform caruia dinozaurii erau activi doar ziua iar mamiferele au ocupat nisa de noapte, ceea ce le-a dus la dezvoltarea sangelui cald. Ceea ce nu e asa de ciudat, din moment ce s-au descoperit destule probe care sa sugereze ca o parte animalele din ordinul Theropoda (pasari, raptori sau celebrul T-Rex) aveau sangele cald, ca si o parte din gigantii Sauropozi. In plus, o serie de alte reptile contemporane cu dinozaurii, dar care vanau in mari, inchtiosaurii si plesiosaurii aveau sange cald datorita faptului ca erau foarte activi, in vreme ce mosasaurii – care isi asteptau prada ca actualii crocodili – aveau sangele rece, ca si serpii.
Totusi, nu e neaparat necesar ca animalele sa aiba sangele cald pentru a fi active noaptea, precum o dovedesc o serie de soparle nocturne, crocodili sau chiar serpi.
Etichete: Albertosaurus, Allosaurus, Archaeopteryx, crocodili, Deinonychus, Diplodocus, extern, Giganotosaurus, ihtiozauri, mamifere, Microraptor, mosasaur, pasari, plesiosauri, Protoceratops, pterozauri, recomandari, recomandari Stiinta & Tehnica, Rhamphorhynchus, sauropode, Spinosaurus, stiri, studiu, theropode, Tyranosaurus Rex, Velociraptor
